Novak Djokovic – Stefanos Tsitsipas 6-3, 6-4, 6-2

Ștefan Cel N-are


Pariez că Fănuțu și-a dat seama târziu că trebuie să-i opună rezistență lui Nole. În bula sa flower-power, obligatoriu cu pletele fără de care s-ar transforma într-un anonim duios, și-o fi spus în gând că individul de după fileu aduce bine cu cineva. Că e leit unul pe care l-a mai întâlnit.

– Mda, cred că e tipul ăla care dorea să-mi vândă ditamai complexul rezidențial pe o insulă acum câțiva ani. Seamănă bine… Când s-o fi apucat și de sportul cu mingea de blană? Oricum, l-am refuzat, se tunde ciudat. Da, mi-aduc aminte că frizura nu mi-a inspirat încredere.

Clive Brunskill/Getty Images

I s-o fi livrat și pontul într-o pauză de apă și banane, însă nu pariez că a priceput că e vorba de acel Djokovic. Și sunt nevoit să nuanțez – țin enorm la Tsitsipas, e născut în aceeași zi cu subsemnatul, suntem doi aiuriți, unul mai simpatic decât celălalt. Categoric, dintre noi, Stefanos e cel care a avut succes de la ultima reîncarnare. Nu doar pentru epoca scurtă în care s-a lipit de brațul Paulei Badosa, cu toate că pentru oportuniștii de linie n-ar mai fi nevoie de câștiguri conexe.

Ca să fiu onest până la capăt, îl invidiez și pentru faptul că a pierdut în această seară în trei seturi în fața sârbului. Deși Novak nu prea mai e în stare să bată în minimum de manșe, mai ales la Grand Slam-uri. Cu oricare din fauna ATP, cu Borges sau Altmaier, Tien, Molcan ori Marozsan, ca să dau exemple pe diagonală, ar avea serios de furcă. Nu-i mai pomenesc pe Jodar, Fonseca și cine mai vine din cea mai nouă generație. Acolo e problemă, tataie. Tsitsi, în schimb, e precum sendvișul cu șnițel pe care ți-l iei dimineața de la covrigăria de lângă stația de autobuz. E deja ambalat, e fresh, are și sălățică pe margini. Prinzi și o merdenea la pachet și nu mai ai griji până la masa de prânz.

Clive Brunskill/Getty Images

Așa tenis de complezență ca al lui nu prea găsești în circuit. Tehnica nu-i e dușman, nu i-a fost niciodată. Fizicul său de atlet veritabil e fix ce îți dorești de la copilul tău când va fi mare și las pe fiecare să adauge calități în contul grecului. Carismă, profil de artist etc. Ar mai fi ceva? Atenianul e unul trimis cu forța din alte lumi și e captiv în povestea celui mai spectaculos sport de pe Terra. E genul de extraterestru care nu se va mira niciodată cât de limitați sunt pământenii. Se presupune că am fi, astfel s-au pronunțat savanții, numai că nu trebuie să ne-o spună Fănică.

Despre Nole nu e mare lucru de adăugat. Bătrânul n-a mai tăvălit de mult o siluetă în șort și tricou așa cum s-a întâmplat la încheierea zilei de miercuri din capitala Angliei. Nu vă uitați la scor, palpați seturile! A fost rețeta minimă pentru un produs vandabil, GOAT-ul n-a turat la capacitate maximă. Emoții a avut cu adevărat abia când a întâlnit buchetul de fani care voiau autografe de la un campion în sacou și pantaloni scurți. Nu putea să dezamăgească și el.

Clive Brunskill/Getty Images

Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură


Porsche Cayenne electric îți oferă cronicile de la Wimbledon.


N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.


Discover more from Cronici. Satire. Șarje.

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.