Dacă nu țineți neapărat să intrați în agenda telefonică a lui Alex Nedea de la Recorder cu un drum făcut la Monaco, avem de-acum cursa de la Monte Carlo într-o formă mai prietenoasă cu buzunarul. La Madrid.
Totul e nou, aranjat ca pentru o națiune pregătită de Campionate Mondiale și Jocuri Olimpice și ai senzația de claustrofobie doar dacă ești într-unul dintre cele 22 de monoposturi care ajung pe grilă. Pentru că pereții par că sunt gata să strângă pe oricine, dar mai ales pe piloții Aston Martin.
FOTO: Imago
Prima parte a cursei a arătat ca o pornire de la semafor în mijlocul Bucureștiului, într-o zi de luni, cam pe la ora la care copiii trebuie să ajungă la școală. Max Verstappen a pornit de pe 3 cu optimismul unui elev care stă în prima bancă și copiază din telefon. A intrat peste Lewis fix cum faci când se deschide casa la supermarket, iar reacția la momentul în care i s-a cerut să cedeze locul câștigat tăind un viraj a păstrat nota mioritică: „A dat și el, mi-a zis Min și nu Max, a lăsat ridicat capacul de la WC, plescăie când mănâncă”. Probabil. Că încă nu au ajuns la noi discuțiile astea pe radio.
Problema la acel moment era că, de la începutul cursei și până a decis Max că trebuie să lase de la el, între olandez și Lewis s-a croșetat Kimi Antonelli, pornit de pe doi și, deci, fără perspective reale de a bifa din nou 20 de poziții câștigate de-a lungul întrecerii. Ca să nu riște o penalizare de 10 secunde, Max s-a purtat cu mașina lui Lewis de parcă britanicul era ambulanțier și l-a lăsat să treacă, doar pentru ca vreo cinci viraje mai târziu să-l depășească din nou. Asta și pentru că Lewis intrase în faza Ferrari a cursei, aia în care ceva începe să nu funcționeze. Frânele, de data asta.
Foto: IMAGO
Lui Lewis i s-a cerut să se târâie până la boxe și nu care cumva să lase mașina pe bitum, omul a uitat unde e intrarea, a mai făcut un tur la o viteză la care oamenii normali își verifică consumul minim posibil, apoi s-a retras.
Apoi, Lance Stroll a abandonat (n-are cum, știm!) și a generat un Virtual Safety Car, prilej perfect pentru piloți să schimbe pneurile. Toți piloții? Evident că nu, pentru că vorbim despre un sport care rulează miliarde de euro, își plătește inginerii la nivelul la care unii și-ar putea permite chiar și chirii în Cluj, dar se întâmplă ca Lando Norris, liderul cursei la acel moment, să intre la boxe la finalul VSC-ului și să rămână blocat acolo, între cheile de doișpe și șurubelnițele mecanicilor.
Foto: IMAGO
Asta l-a aruncat neașteptat pe Leclerc pe primul loc, doar că omul nu avea niciun fel de gând să schimbe pneurile, așteptând să se verse careva pe circuitul stradal de la Madrid și să profite atunci de moment.
Cum nu s-a întâmplat asta, Leclerc a intrat la boxe forțat de regulament în turul 48, iar asta l-a retrogradat pe locul al patrulea, în mijlocul nicăieriului, în blenderul în care se poate transforma o cursă de F1 pe final, când cifrele îți spun că ești la 24 de secunde de locul trei, tu continui să depășești haotic mașini întârziate, dar reperele sunt la fel de accesibile ca un weekend la Mamaia în plin sezon.
Foto: Clive Rose/Getty Images
Eliberat de sub cortina roșie cărată de Leclerc o cursă întreagă, Kimi n-a mai avut de făcut decât să-i țină în spate pe Verstappen și Norris, care s-au apropiat la un moment dat doar cât să simtă mirosul fundului de Mercedes. Degeaba.
Altfel, în mijlocul plutonului, Gasly a încercat și el strategia „mergi cât poți, poate intră vreo combinație și cade un Safety Car din cer”, francezul bifând 55 de tururi (din 57 ale cursei) fără să oprească la schimb de pneuri. În final a intrat și el obligat de regulament și a ieșit pe 12, în afara punctelor.
Cât despre spanioli, s-au bucurat și ei de show cum te bucuri de formații expirate la zilele orașului Agigea: Alonso și Sainz, conaționali obișnuiți cu granulația asfaltului de ascasă, s-au șifonat reciproc în timp ce se luptau pentru locul al 17-lea. Deși, dacă-i întrebi pe ei, se băteau pentru locul întâi între spanioli. Depinde, ca de obicei, de unghiul din care privești situația.
Foto: Rudy Carezzevoli/Getty Images
Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură
Încă de la o vârstă foarte fragedă, Radu scotea praful din covoare folosind reverul cu o mână și turna ciorbă cu polonicul pentru a învăța să servească, însă a renunțat la tenis după ce și-a dat seama că, practicându-l, ar compromite viitorul acestui sport. S-a concentrat pe scris pentru că îl face să se simtă de parcă ar fi în fruntea clasamentului ATP: toată lumea îți comentează performanțele și toți știu sigur că s-ar descurca mai bine decât tine.
Discover more from Cronici. Satire. Șarje.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.