Cu ani buni în urmă, la volanul unei mașini franțuzești de clasă mică, reabilitată după un anevoios transplant de ambreiaj (în acea perioadă încerca să asimileze și o nouă garnitură de chiulasă), reușeam să bat Slovenia și Austria. Să le traversez, adică. Izbuteam chiar să le suflu în eșapament unor bolizi care, cel mai probabil, credeau că li se proiectează imagini AI în retrovizoare. Nu poți trece foarte ușor peste orice, să fim bine înțeleși.
– Ce caută melcul ăsta în coada noastră, pe Autobahn? E pe bune sau asistăm la ecranizarea bancului cu Trabantul galben?
Și am ajuns bine-mersi la domiciliu, în estul României, la aproape 2.000 de kilometri distanță. Cu papornițe și alte angarale în portbagaj, cu familia care își ținea rotulele la mandibulă și suportând o interminabilă repriză de ploaie torențială la ieșirea din Ungaria. Plus o bună bucată din drumul național de la Sibiu spre Brașov traversată pe o singură bandă. Doar n-o să-i deranjăm pe asfaltatorii care își găsesc de treabă în toiul sezonului estival, când șoselele sunt înțesate de vilegiaturiști.
Alexander Neis EP ANS (Imago)
Vasăzică, am ieșit cu bine din experiență, altfel n-aș fi avut prilejul de a o depăna atât de relaxat, în cronica etapei de Formula 1 de la Spa-Francorchamps. Uneori nu se poate lăuda cu aceeași performanță și surprinzătorul lider mondial Kimi Antonelli care, la Silverstone, de pildă, a forjat un Mercedes până când i-a bătut direcția în calorifer și i s-a cocoțat computerul de bord pe cea mai înaltă clădire din oraș. În semn de protest. Ciudat, auzisem că astea-s mașini bune, sunt și ușor de achiziționat dacă ai destui bani… Și colegul italianului, George Russell, s-a plâns de monopostul său după calificările Marelui Premiu din Belgia, acuzând discret că în echipa sa cineva este favorizat: “E ca și cum aș conduce cu o singură mână.” Oare cine să fie sprijinit dintre el și Antonelli?
BEAUTIFUL SPORTS (Imago)
Uneori – cea mai fresh dovadă fiind cursa din Belgia – e mai ușor și pentru oamenii din spatele cortinei, întrucât Georgică, pregătit să demonstreze că merită mai mult, n-a rulat astăzi nici măcar pe durata unui tur de pistă. Imediat după start, Hamilton l-a acroșat la gioale, roată în roată, iar Russell a eșuat în zona de pietriș. Safety car, că tot ne era dor de ea după finalul anost din Marea Britanie, iar colegul lui Kimi a trecut în tribune. Extras din întrecere de un alt britanic, supărăciosul ar trebui să nu mai caute vinovații în altă parte. Cel puțin o perioadă, cât să-i tihnească șefia mai tânărului său camarad.
Dar e greu și cu mecanicii, au devenit tot mai fușeriști și funcționează ca o castă. Probabil și-au dat mâna în vreo acțiune de sabotaj – ori vă asumați victoriile la comun, ceva de genul “Russell și întreaga sa echipă de ingineri și alături de băieții și băgătorii în seamă de la vulcanizare” și numai în acest fel, ori să vă băgați singuri nasul pe la prezoane și jiclor. Cum ar fi? La fel trebuie să fi apărut și branduri de genul “Casa de avocatură X și asociații”. Problems, problems everywhere!
DeFodi Images (Imago)
Dincolo, la Ferrari, Hamilton și Leclerc au la rândul lor meciuri interne cu aceeași miză. Nici ăstora nu le convine ce volan au pe mână. Războaiele, neajunsurile bogaților. Credeți că domnului Ion Țiriac – că tot e ziua marelui Ilie Năstase – îi convine să-și degivreze singur avioanele prin februarie? Apropo de Hamilton. A vorbit azi cel mai mult pe frecvența de radio a cursei. Ba că strategia scuderiei nu-i miroase a bine, ori că reglajele mașinii îi apasă în continuare pe scoarța cerebrală, ba că sunt nori și că nu știe dacă e mai bine pe hard sau pe medii. E clar, îi trebuie emisiune interactivă. A terminat astăzi pe 4, în ciuda faptului că a trebuit să rămână cinci secunde în plus la boxe, pentru contravenția cu Russell. Apoi avea să fie investigat pentru că a lovit un mecanic după schimbarea pneurilor.
SEM VAN DER WAL / ANP (Imago)
Noroc cu Charles Leclerc care a ținut o vreme Armăsarul Cabrat pe primul loc, în ciuda faptului că pole-position avusese, pentru a șasea oară în carieră, italianul de la Mercedes. A schimbat pneurile cu două tururi după Antonelli, însă a ieșit în fața revelației acestui sezon de Formula 1 și a ținut steagul sus până cu opt tururi de pistă înainte de finiș. Încerca să profite și de ajutorul indirect oferit de celălalt britanic rămas în acțiune, campionul mondial en-titre Lando Norris. Acesta se apăra precum Interul lui Helenio Herrera pe vremuri. L-a tatonat Kimi, a încercat de două ori fără succes să-l depășească, iar a treia oară l-a salutat cu mult fum.
Norris oricum depusese un efort de miner. Plecat de pe 13 în cursa de la Spa, din cauza unei penalizări de zece locuri pe grila de start, tipul de la McLaren a avut de luat la mână atât șoferi, cât și conducători auto. A stat în aripa multora, la un moment dat a devenit și lider (în turul 21), însă la pit stop a zăbovit o veșnicie. Un sejur întreg. În Marele Circ, în zece secunde se schimbă și epoca, toți președinții din Univers ies la pensie, iar Soarele își face un polish. Imuni sunt doar băieții cu cauciucurile lui Lando – ei au lucrat la ralanti și l-au scos pe boss-ul lor mult în spate. A terminat pe 7, între Hadjar și Bortoleto, adică la Halmeu pe o imaginară hartă a punctelor.
Basile (Imago)
Englezul plecase cu ditamai cocoașa în acest Grand Prix pentru că bolizii într-adevăr le strică unora feng shui-ul. Și ne întoarcem la povestea aflată pe buzele multor piloți – ei ar fi buni, dar nu prea le merg mașinile. McLaren, echipa lui Norris, a schimbat motorul monopostului său (pentru a treia oară în sezonul curent!), or regulamentul Formulei 1 permite maximum trei “engine”-uri. Mult mai bună tigaia aia a mea cu care bifam Ljubljana, Maribor și Graz. Nu m-a premiat nimeni, însă nici nu-mi pierd răbdarea.
Pe jumătate belgian, Verstappen a fost la poalele munților Ardeni aproape acasă, deci a putut beneficia de mulți suporteri. Adesea, dacă anticipezi că nu-ți va ieși mare lucru, te furnică jena de a face invitații. Nu și Max, el e lipsit de anumite inhibiții. A plecat al doilea, l-a întrecut pe Kimi imediat după start, a revenit apoi pe locul secund și a dus o eternă cursă de urmărire a podiumului după schimbarea pneurilor. N-a mai fost protagonist în vreo boacănă, așa cum numai el poate, iar faptul că a prins la finiș treapta a treia e deja motiv de Revelion personal. Dacă ar fi fost originar din Balcani, ai lui ar fi tăiat deja porcul.
SEM VAN DER WAL / ANP (Imago)
L-am lăsat în coadă pe cel dintâi, pe pilotul originar din Bologna care abia în august va face 20 de ani. A mai bifat în această duminică un record: a repetat performanța lui Alberto Ascari, ultimul italian care pleca din pole-position și lua Marele Premiu al Belgiei. Se întâmpla în 1952, când nu exista nici măcar Antonelli senior pe planetă. Exista Stalin încă un an.
Robbie Hoad (Imago)
Băiatul ăsta din Italia, crețul “foarte” netuns, cu privirea-i angelică, nu mai este o surpriză pentru nimeni. Nu mai e întâmplare că un june aparent inofensiv scăpat pe traseu ar putea să-și treacă anul 2026 în capul CV-ului. Omul are faruri în loc de ochi, trăiește fenomenul și noaptea în somn, ar veni la curse și cu mașina de acum câțiva ani a subsemnatului, aia în care țineau ai mei genunchii la piept. Și cu cercul controlat de băț, sub orice formă l-am putea descoperi pe acest peninsular născut parcă undeva lângă boxe. Cu toate că a avut trei etape consecutiv fără victorie. În cea precedentă, la Silverstone, n-a prins nici măcar un punct deoarece i s-a stricat mașina și a fost și sancționat din cauza asta (exact, nu doar FIFA oferă calde și dulci-amărui la Mondialul de fotbal din America). Indiferent de ce i se va mai întâmpla, Antonelli nu doar că e favorit la titlul mondial, dar arată a personaj inimitabil.
BENOIT DOPPAGNE (Imago)
Duminica viitoare, la Hungaroring, sper să-l vedem și pe Russell. Are o săptămână la dispoziție să-și regleze retorica. E odihnit, are timp să elimine pietricelele de la rinichi, de pe suflet și pe cele de la rădăcina roților care i-au curmat timpuriu emoțiile în Valonia.
Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.
Discover more from Cronici. Satire. Șarje.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
