Pentru o jucătoare crescută într-o cultură a tenisului în care zgura e bună doar cel mult ca să o pui în lăzi și să ții morcovi în ea peste iarnă, Coco știe din plin să gestioneze viața de pe șantierul cu praf a acestei părți a sportului nostru preferat.
E necesar să îți cunoști reperele mai ales atunci când joci cu Aryna, care în ultimii ani a devenit un fel de gladiatoare pe PFA. Cu buletin într-o țară pusă pe toate listele de nefrecventabilitate, Saba devine un corp ceresc ce are propria gravitație pentru fanii ce pot pricepe că tenisul nu se joacă pe pașapoarte, ci pe barba, încheieturile și articulațiile celui care intră în arenă.
Ne-am ales pentru ediția asta cu o finală ce ne-a arătat încă din primul set ce se întâmplă când pui fier pe fier. După finala în care o mult mai tânără variantă a ei era făcută retur și trimisă acasă în recipiente de 50 ml care trec fără emoții de controlul de securitate, Coco s-a întors în această fază de la Roland-Garros ca să arate că nu mai are 18 ani, ca pe vremea finalei cu Swiatek, ci e capabilă să facă lucruri de jucătoare mare: poate să sape după apă, să o care și are mijloacele pentru a produce minuni și a o transforma în vin sau mingi câștigătoare.
Foto: Adam Pretty/Getty Images
Sabalenka e însă genul de nucă tare cu inițiativă, care nu așteaptă să îți strici tu dinții cu ea, ci îți sare direct în fața dacă depășești limitele de cărare. A început tare și jocul cu scurte a prins-o pe adversara ei mai mereu cu ochii pe celălalt sens de mers.
Aryna a făcut 4-1 punând pe șevalet atât pensula cât și coada de lopată, în acea clasică deja combinație de mingi direct câștigătoare ce o fac să pară savant și lovituri scăpate pe imaș care ridică dubii chiar și asupra capacității ei de a pricepe primele trei reguli din tenis.
Chinuiala game-urillor câștigate de Sabalenka a ajuns la un punct critic în momentul în care Coco a revenit în set și a început să ducă pe direcția înainte o barcă ce părea în prima parte că e construită ca să ajungă pe fundul bazinului. S-a ajuns inevitabil la tiebreak tocmai pentru că greșelile neforțate s-au ținut scai de Sabalenka în același timp în care Coco a părut că știe cum să ceară frâiele setului, dar mai are doar puțin până îi iese și pronunția comenzii.
Cu piulițele sărind pe drum de sub capotă și roțile lăsând patru rânduri de urme, Sabalenka a luat primul set, însă a intrat în partea a doua copiind soarta adversarei ei. La 4-1 și serviciu pentru Coco, americanca a ratat de la un metru de fileu întocmai cum învățase în setul anterior de la adversară. A mai făcut-o încă o dată, iar Sabalenka a recuperat un break.
Foto: Julian Finney/Getty Images
Iar de-acolo a început Coco să fie fata matură din încăpere. Dacă bagajul de așteptări pe care le are lumea sportului de la ea ar avea vârstă, acum ar aștepta să afle la ce școală începe clasa I și ar căuta prin dulapurile lui Coco după caietele de bastonașe. Însă în tot timpul ăsta în care lumea a legat-o cu forța de statistici și a strigat după ea întrebând de ce ea e ea și nu alte jucătoare care au făcut una și alta, Coco a construit.
A construit o minte ce e ambalată într-un corp de 21 de ani, dar care poate duce greutatea unor secvențe de viață care pe cei mai mulți dintre noi ne-ar face să ne lăsăm micul dejun în coșul de gunoi. A construit un fizic all road, capabil să rămână în echilibru chiar și atunci când cutremurul zguduie pereții, casa și apa de sub flori.
Sabalenka ajunge să joace și împotriva ei. Dar asta nu înseamnă că nu poate câștiga ambele partide, plus un bilet de Bingo. În acel haos e o idee care invariabil iese la suprafață de sub norul de fum și dileme. Iar Coco a îngropat sabia în pământ de fiecare dată când vântul voia să îi ridice cortul și să o trimită de-a valma peste bugetul suedez cu croissante de la lojă. Break-ul făcut în decisiv și câștigat la 0 a fost petrecerea de adult a lui Coco.
Șampania legală din care acum are voie să bea o sportivă adultă de pe vremea când o preocupau integralele, nu plătitul taxelor la final de trimestru.
Foto: Adam Pretty/Getty Images
Vrei să primești notificare cu fiecare cronică în momentul publicării?
Cronicile de la Roland-Garros îți sunt oferite de noul Porsche Macan. Full-electric.
Încă de la o vârstă foarte fragedă, Radu scotea praful din covoare folosind reverul cu o mână și turna ciorbă cu polonicul pentru a învăța să servească, însă a renunțat la tenis după ce și-a dat seama că, practicându-l, ar compromite viitorul acestui sport. S-a concentrat pe scris pentru că îl face să se simtă de parcă ar fi în fruntea clasamentului ATP: toată lumea îți comentează performanțele și toți știu sigur că s-ar descurca mai bine decât tine.
