Cu scuzele de rigoare, Ileana Ostapenko bifează abia în turul secund o porție de cronici la Wimbledon 2026. Am evitat-o în prima zi pentru că ne înghesuiau meciuri și mai relevante, însă mă rugasem pentru viitorul său apropiat ca să nu ratăm șansa de a o pomeni măcar o dată în Slamul britanic. Cum să nu lași posterității un text despre letona venită într-un alb de Pașcani la teren, cu zâmbetul ei cuceritor, în vreme ce soarele, norii și celelalte personaje secundare ale văzduhului treceau fiecare la locul său ca niște copii de mingi? Se executau fără crâcnire, se făcuse deodată vremea perfectă.
Clive Brunskill/Getty Images
E lege divină, când începe meciul nănașei, nu ne mai permitem freestyle. Se anulează democrația, Mercur își trage ascendent în Rac și de acolo pornește acel haos controlat. Totul e calculat, nimeni n-o deranjează pe eroina de la Riga, nici măcar antrenorul sau familia, cei mai năpăstuiți dintre ființele vii.
Firește că i-a dojenit și azi pe cei dragi din lojă, altfel nu se poate desfășura baltica ajunsă la 29 de ani. Deși n-am să pricep niciodată de ce. Curiozitatea e doar de ordin tehnic, să ne înțelegem. Nu doar Osta își trece antrenorii, maseurii, scouterii și nutriționiștii prin probe de infanterie, cu masca pe figură și cu valiza pe sub pat, la 40 de grade. Dar de ce ai elibera mutre acre spre staff după ce ai trimis sprințar o minge în vișini altoiți cu corcoduși? Nu e ca și cum ai năvălit pe teren fără portar la fotbal sau ca atunci când ai rămas fără clister la handbal și vei avea priză de statuie la întâlnirea cu mingea. Tu ai greșit, pe tine să te iei la rost!
Daniel Kopatsch/Getty Images
Pe de altă parte, când e să-i intre loviturile marcă înregistrată, Jelena e dezarmant de redutabilă. Și cu croata Ruzic, venită plânsă la arenă și cu lacrimi în ochi pe parcursul ultimelor mingi, și-a scos din rastel armele neconfiscabile. Reverul în lung de linie și forehandul ăla mai ațos decât puiul de țară te scot din starea de antrenament. Mingea îți vine cu o forță disproporționată și o lovești de ca și cum ar avea dimensiunile unei oale cu ciorbă. Obligatoriu trebuie să-i prinzi din zbor mânerele. Concomitent, altfel te opărești! Și locuiești și la un continent depărtare de spital. Asta e experiența jocurilor cu Ostapenko. A pățit-o și Simona, tot readucem în memorie acest episod.
La 4-0 în primul set i s-au scurs câteva picături de benzină în baia de ulei și letona a patinat în gol. 4-1, 4-2, au fost și trei mingi de 4-3. Atunci s-a câștigat o repriză savuroasă de pantomimă din partea minunatei de Leana, însă totul s-a reglat din ambreiaj. 6-2 și apoi un 6-0, cu ași la teu care plecau fulgerător din serviciul secund. E haioasă prin atitudine, dar la ce tenis poate să așeze în teren, ar fi trebuit să fie multă vreme numărul 1 WTA.
Clive Brunskill/Getty Images
Ah, și încă ceva. E doar părerea cronicarului, diagnosticul îl pune numai specialistul și îmi prezint scuzele în caz că aberez. Nănașa pare să aibă probleme cu dioptriile – a scăpat de câteva ori mingea înainte de serviciu și lasă sentimentul că se forțează pentru a focusa. Se holbează ca bunica fără ochelari înainte de a citi o rețetă de pandișpan și mai degrabă îi convine ca mingea să vină de după fileu. Numai că nu poți juca doar după instinct, să simți obiectul muncii doar ca felinele, din vârful mustăților. Repet, nu trageți în cronicar, el chiar îi vrea binele!
Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.
Discover more from Cronici. Satire. Șarje.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
