Ieri s-a terminat Roblogfest 2011, ocazie cu care blogul meu de pe Automarket (eminamente auto) a fost anunțat drept câștigător al categoriei respective. Mi se pare pe de o parte amuzant, pe de o parte onorant, pe de altă parte trist. Să mă explic.
Până acum o săptămână și ceva, habar n-aveam că particip în concurs. Mi-a spus Sorin, pe Twitter, că sunt nominalizat. Habar n-aveam cu ce se mănâncă, care-s criteriile de jurizare, ce trebuie să faci. Știam doar că Roblogfest e un top al blogurilor. Și atât. Blogurile pe care le am – atât cel auto de pe Automarket, cât și cel de pe care citiți aici – sunt create pentru a găzdui opinii. Uneori pertinente, alteori nu. Întotdeauna asumate, în schimb. Faptul că sunt premiat sau că sunt nominalizat pur și simplu în cel mai important concurs-eveniment al blogosferei locale mă onorează, dar scopul meu e departe de a fi ăsta.
Nu am țipat că trebuie să fiu votat. Probabil nimeni nu a țipat în zona asta, din moment ce la categoria Blog auto s-au adunat cele mai puține voturi din întreg concursul. Mă bucur, astfel, că oamenii care au votat acolo au făcut-o din convingere. Sau, mai degrabă, mă întristez că cei care nu au votat n-au făcut-o pentru că nu au avut ce. Să mă explic.
Problema noastră este faptul că în România nu există un blog auto cu adevărat competent în acest moment. Nici măcar cel de pe Automarket, care a fost gândit inițial ca o platformă pentru editoriale, nu se ridică la înălțimea unui blog adevărat de opinie auto. Probabil că lucrurile ar trebui să se schimbe. Doar prin opinii pertinente, prin analize interesante și printr-o abordare diferită vom putea să popularizăm o industrie care – repet pentru a nu știu câta oară – este privită în România de la înălțimea maximă a unui TDI și atât. Dar voi continua, voi schimba, voi încerca să îl transform într-un blog adevărat de opinie auto, complementar secțiunii de știri auto de pe Automarket, una deja foarte completă.
Primul pas ar fi să schimbăm atitudinea din offline și să nu ne mai prostituăm automotivant. Nu, mașina pe care noi am dat bani și care e în fața blocului nu este cea mai bună din lume. Dacă încercăm să înțelegem bine asta și să nu combatem cu argumente penibile, avem o șansă. Și noi, și bloggerii în general, și industria, și piața, și țara.
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.
