---

Există jucători care colecționează trofee de Slam (nu mulți, e adevărat) și există jucători care colecționează finale pierdute (din nou, la fel de adevărat că nu-s foarte mulți nici ăștia). Iar Sascha Zverev a cam făcut din a doua categorie o operă de artă. De când scriem despre aventurile lui în Țara Tenisului, Zverev a ajuns la 29 de ani, a fost și număr 2 mondial, e dublu campion la distracția de la final de an, are șapte Masters-uri acasă, 78 de kile de lanțuri la gât plus un aur olimpic la Tokyo, deci omul are aproape tot ce-și poate dori un tenismen profesionist. Cu o singură excepție care îl ține treaz în fiecare noapte până pe la 2-3, ca pe părinții cu copii hiperactivi: un amărât de Slam. 

Evidența contabilă a năcazului german sună cam așa: Zverev a pierdut finala US Open 2020 cu Dominic Thiem după ce conducea cu două seturi la zero, genul de bătaie care-ți rămâne pe creier permanent, ca o gaură în gingie după extracția unui molar. Apoi a pierdut finala de Roland-Garros 2024 cu Alcaraz după ce-a avut 2-1 la seturi. A mai pierdut, cu ceva mai puține regrete, c-a fost monolog, finala Australian Open 2025 cu Sinner. Așadar, Zverev a ajuns în trei finale de Slam, plus o semifinală la Roland-Garros în 2022 în care și-a rupt glezna urât într-un meci în care reușise să-l întindă serios pe balaurul Nadal.

De altfel, Germania n-a mai avut campion masculin de Slam de la Boris Becker încoace. Se întâmpla cu un an înainte ca Sascha să se nască, detaliu pe care presa germană îl repetă metronomic, iar care lui Zverev îi răsună-n țeastă cu apăsarea cu care îți amintește maică-ta de toate ocaziile în care ai fi putut să te faci medic.

Trecând la lucruri ceva mai relaxate, De Jong este povestea simpatică a unui turneu care a ieșit în evidență în special prin aspectul său medical. Olandezul a făcut 26 de ani fix azi, în ziua optimii cu Sascha, dar lucrul ăsta n-ar fi trebuit să se-ntâmple într-o lume care-și elimină învinșii ca pe ambalaje. Asta pentru că Jesper pierduse în calificări și-și căuta zboruri ieftine spre Amsterdam când a fost anunțat că-i fericitul câștigător al unui bilet la loto pe care nu l-a pus niciodată. Din entuziasmul momentului, De Jong a luat inerție și s-a oprit, iată, abia în optimi, unde a ajuns pentru prima dată în carieră. Publicul de pe Philippe-Chatrier i-a cântat „La mulți ani” la încălzire, iar olandezul a suflat în lumânări atât de tare, că l-a trimis pe Zverev în corzile ringului. A fost 3-0 pentru Jesper în primul set, cu break împachetat în special de greșelile de forehand ale neamțului.

Ăsta a fost party-ul lui Jesper, pentru că apoi a intervenit diferența de clasă. Zverev a redus erorile, a egalat la 3, iar în tiebreak neamțul a luat șapte puncte consecutive și primul set. Setul al doilea a mers pe serviciu până în la 5-4, când Zverev a făcut break și a băgat-o-n vinclu cu călcâiul, iar setul final a fost o formalitate de 29 de minute în care de Jong a prins un singur game. Cam atât despre cadourile pe care le oferă germanii olandezilor de ziua lor.

Apropo de cadouri, Alexander primește o cutie lungă cu fundiță pentru sferturi, pentru că poimâine îl așteaptă acolo Rafael Jódar, spaniolul de 19 ani care iese le mezat fără pic de presiune pe umeri, pentru că la vârsta asta și la a doua participare la un Slam nu prea-ți cere nimeni nimic. Evident, să joci agresiv și variat când ai în față un lucky loser de pe locul 106 mondial e una, să o faci în sferturi contra fenomenului anului e cu totul altceva. Deci toată greutatea apasă pe mintea lui Sascha, în special pentru că omul știe că la 29 de ani, cu Sinner, Djokovic și Alcaraz scoși din schemă și cu un tablou despicat de surprize, ocazia asta nu se mai repetă curând. Adică imaginează-ți că după ce a stat toată viața la umbra falnicelor bolți, Zverev se trezește brusc în fața unui moment rar ca o groapă-n Autobahn: de câte ori în viața sa mai prinde Sascha sferturi de Slam în care principalele pericole sunt d-alde Mensik, Jodar, Fonseca, Cobolli, Svajda, Cerundolo, Tiafoe sau Arnaldi? Berrettini, Ruud și Auger-Aliassime sunt vedete cu ștate vechi în acest grup pestriț de potențiali câștigători de Roland-Garros 2026.

Prin urmare, experții în rachete spun că-i cam acum ori niciodată pentru neamț. Cert e că istoria îi face cu ochiul, fiindcă cei mai vârstnici trei jucători care și-au câștigat primul Slam în era Open au făcut-o fix la Roland-Garros: Gimeno la 34 de ani, Rosewall la 33, Gómez la 30. Zverev are 29, trei meciuri de câștigat și, pentru prima dată în carieră, niciun nume mai mare decât al lui în calea fericirii. Deci da: probabil că dacă nici acum, atunci niciodată. Marți aflăm dacă puștiul spaniol e dispus să-i prelungească suferința.

---

Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură

---

Porsche Macan îți oferă cronicile de la Roland-Garros.

---