După ce în prima rundă a meciurilor din grupă au jucat rolul de falie pentru placa tectonică spaniolă, jucătorii olandezi au apărut pe teren în meciul cu Australia cu atitudinea cu care intră în grajd cel mai îngrijit taur al satului: plini de încredere și cu ideea de a executa tot ce mișcă în jurul lor în cel mai scurt timp posibil.

Problema Olandei a fost că odată cu această supraîncărcare de sarcină pozitivă a apărut și o relaxare instinctuală care a fost aproape să-i coste pe jucătorii Oranje, selecționata lui van Gaal trezindu-se la un moment dat condusă de o echipă de băieți care au ajuns la fotbal abia după ce au trecut prin toate sporturile nautice și s-au prins că în surfing nu există goluri la vinclu.

După 20 de minute fade ca o șaorma cumpărată de la cantină, Olanda a făcut primul pas spre sferturi marcând prin Robben (GIF) la o fază în care apărarea Australiei era plecată la strâns de corali, trei atacanți olandezi versus un fundaș australian fiind echivalentul unui gabonez cu o furcă-n brațe în fața avioanelor de vânătoare americane. Văzându-se virtual eliminați de la Mondiale după ce în prima rundă au luat bătaie fără drept de apel de la Chile, australienii au pus mingea la centrul terenului și, la distanță de doar un minut, au marcat unul dintre cele mai frumoase goluri din istoria campionatelor mondiale de fotbal (GIF). Autorul său a fost Tim Cahill, un fotbalist care în mijlocul colegilor săi de la naționala australiană pare un elev obligat de profesorul de sport să joace în echipa mai slabă doar pentru a echilibra situația. După o pasă de 30 de metri, Cahill – jucător de picior drept – a inventat un voleu cu stângul care a trăznit cu sete transversala înainte de a se odihni în plasa lui CIllessen în fața unui stadion care nu știa dacă să aplaude sau să respecte momentul sacru în tăcere totală. Era 1-1, scor atât de surprinzător încât australienii și-au petrecut cele 15 minute dintre reprize pișcându-se și luându-se reciproc la palme, ca-ntr-un salon de scrântiți.

Visul cangurilor începea să prindă contur serios după pauză, atunci când aceștia au primit un penalty după ce mâna stângă a lui Janmaat a oprit fără permis o centrare în careu (GIF). A marcat Jedinak (GIF), iar Olanda se vedea condusă de o echipă care la finalul anului trecut a pierdut ca la tenis contra Franței și Braziliei la distanță de doar o lună: 0-6 și 0-6. Penalty-ul a fost momentul în care olandezii s-au trezit ca un urs brun după hibernare, iar eternul van Persie a adunat trupele coroanei cu un gol marcat la fix cinci minute distanță, timp în care australienii nu au apucat nici măcar să-și frece ochii de uimire că se află la conducerea partidei. Omul meciului cu Spania a profitat din nou de o apărare de tip telemea a celor din Australia și a catapultat mingea de la 8 metri în tavanul porții adverse printr-un șut pe care australienii nu l-ar fi scos nici măcar dacă ar fi avut 10 portari și un singur jucător de câmp (GIF).

Cele două găuri imense din apărare care au condus la golurile Olandei au fost ulterior completate de o gafă de județ a portarului australian Ryan, care la un șut mediocru al olandezului Depay (GIF) a scăpat mingea printre mâini cum scapă un pescar neexperimentat păstrăvii în gârlă. Iar Olanda-Australia s-a terminat cu victoria la limită a portocaliilor după un meci cu mai multe răsturnări de situație decât povestea construcției oricărei autostrăzi românești. Cangurii sunt astfel specie pe cale de dispariție la Mondialele din Brazilia, în timp ce portocalele vor încerca să se coacă la înălțimea fazelor eliminatorii, Olanda fiind deja calificată în turul următor al Campionatului Mondial.

OLANDA-AUSTRALIA 3-2 (1-1)
Au marcat Robben (20), van Persie (58), Depay (68), respectiv Cahill (21), Jedinak (54-pen)
Statistici, echipe, comentariu live

Funia Roja

La cinci zile de la slujba de botez în cadrul căreia spaniolii au fost obligați să plece capul în apă cu lalele, jucătorii iberici s-au prezentat din nou pe gazon, stadionul Maracaña din Rio de Janeiro fiind programat să reprezinte templul sacru în care căpitanul Casillas va arde cenușa unei echipe fără compas și va scutura pasărea Phoenix în fața fanilor pentru a scoate din cenușă o echipă complet nouă. Eventual una care să se ridice măcar aproape de nivelul formației care a câștigat ultimele două campionate europene și ultimul Mondial, dominând autoritar cu accente nord-coreene fotbalul la nivel de națională în ultimii 6 ani.

În acest peisaj, iubitorii fotbalului se așteptau ca Spania să apară la meciul contra naționalei din Chile ca o turmă de lei răniți de braconieri care dau de vânătorii lor fix când aceștia s-au oprit să urineze. Adică însetați de fotbal și ultradeciși să învingă Chile pentru a putea să reintre în cursa pentru calificarea în fazele eliminatorii ale Mondialelor. Dar, așa cum fotbalul ne-a demonstrat de atâtea ori, socoteala de la televizor nu se pupă cu cea din târgul de vechituri, astfel că meciul dintre Chile și Spania s-a derulat după un scenariu original, ca-n cinematografia est-europeană.

Meciul a început fără Xavi și Pique, lăsați la vatră de Del Bosque după ce în meciul cu Olanda au stat pe teren doar ca să iasă la număr. A fost echilibru la debut, așteptatul zel iberic fiind înlocuit însă la începutul partidei de un soi de joc de așteptare care se potrivea mai degrabă unei duminici la mal de râu decât unei întâlniri pe viață și pe moarte. Spaniolii au reușit să urce însă ușor și treptat spre poarta chilienilor ca o telecabină în viscol, ratând o ocazie imensă prin Xabi Alonso, care a luat la țintă portarul advers de la 5 metri. Ibericii au aflat însă în minutul 20 că povestea construcției treptate a suspansului nu funcționează decât în filmele lui Hitchcock. La un atac care nu anunța nimic, chilienii au pus-o de-o horă Rapa Nui și au marcat după o morișcă de pase care în vremurile bune era brodată invizibil lângă siglă pe tricourile de joc ale Furiei Roja. Autorul golului a fost Vargas (GIF), care a împins mingea în poarta lui Casillas după ce l-a trimis din gleznă la cules de ciuperci pe portarul spaniol.

În loc să aibă efectul unei doze duble de Red Bull, golul chilian i-a moleșit complet pe spanioli, care după fețele pe jumătate speriate, pe jumătate lipsite de chef păreau că s-au predat ca francezii în Război. Iar rezultatul direct al acestei atitudini constructive doar la scrabble a fost un alt gol pentru Chile. Venit chiar la finalul primei reprize, acesta a purtat semnătura lui Aranguiz, care a marcat cu largul concurs al lui Casillas (GIF), care din Sfântul Iker s-a transformat în doar câteva zile în apostolul care trădează cauza.

Inspirați de independența obținută în fața Spaniei acum aproape 200 de ani, chilienii au ținut să editeze o nouă ediție, ceva mai modernă și mai festivă a evenimentului, profitând de faptul că Spania din acea vreme nu era campioană mondială. Astfel, jucătorii sud-americani s-au așezat excelent după pauză, lăsându-i pe spanioli să pedaleze pe o bicicletă fără lanț. Deși au dominat jocul și au deținut posesia, spaniolii s-au apropiat periculos de poarta chiliană de atât de puține ori încât aceștia ar fi fost eliminați de la Mondiale chiar și dacă Chile ar fi jucat fără portar.

Deși finalul a fost destul de incins, Spania s-a văzut învinsă pentru a doua oară consecutiv într-un meci oficial, eveniment care s-a întâmplat ultima dată în 2006, pe vremea în care ibericii erau virgini la capitolul trofee majore. Chile merge astfel mai departe și rămâne să se bată cu Olanda în ultimul meci pentru a stabili dacă o face de pe locul 1 sau 2 al grupei, în timp ce Spania pleacă în vacanță, echipa lui del Bosque fiind echivalentul cu crampoane al fetei de care erai îndrăgostit în liceu, dar care după câțiva ani s-a căsătorit, s-a îngrășat și e evitată de toată lumea.

SPANIA-CHILE 0-2 (0-2)
Au marcat Vargas (20), Aranguiz (43)
Statistici, echipe, comentariu live

Leii îmbâcsiți

Între Croația și Camerun, echipe aflate în grupa Braziliei și a Mexicului, nu existau prea multe elemente comune înaintea meciului lor direct la Mondiale. Ambele echipe pierduseră în prima etapă, însă Croația a făcut-o în fața gazdelor competiției și în condiții speciale, cu un arbitru care le-a făcut brazilienilor respirație gură la gură în fază de preinfarct, în timp ce africanii și-au luat scatoalcă de la mexicani cu 1-0 într-un meci care putea să se încheie foarte bine 2-0 sau 3-0, în funcție de câte goluri valabile erau pregătiți arbitrii să lase în ziua respectivă. În aceste condiții, mulți așteptau un meci în care croații să domine și să învingă, camerunezii fiind lipsiți în acest meci și de aportul celui mai bun jucător al lor, Eto’o, accidentat. Probabil reumatism de la umezeală, pentru că oasele încep să sune a gol de la o vârstă încolo.

Croații nu au așteptat foarte mult pentru a confirma așteptările tuturor, Ivica Olic marcând în minutul 10 ca-n spatele blocului, cu poarta goală în față (GIF), după o fază în care pasele europenilor i-au lăsat pe camerunezi să admire opera de la distanță, ca la muzeu. Olic a înscris din nou la mondiale după o pauză de 12 ani, lucru care pe de o parte înseamnă că omul e insistent, pe de altă parte că e momentul să iasă la pensie.

Croația a continuat apoi să preseze echipa Leilor, care au semănat la acest Mondial mai degrabă cu versiunile jigărite din grădinile zoologice românești decât cu cei din rezervațiile naturale africane. Mai mult, meciul s-a răsturnat spre poarta Camerunului după ce Song a observat că Mandzukic nu are o postură corectă și a încercat să-i îndrepte coloana cu un cot în spate pe la mijlocului terenului într-o fază în care mingea se afla în altă galaxie (GIF). Camerunezul a fost eliminat imediat, dovedind că, deși joacă pentru Barcelona, este fanul necondiționat al madridistului Pepe.

În condițiile în care Camerun a rămas fără cel mai cunoscut jucător pierdut prin lot, restul meciului a fost o legănare în hamac pentru croați, care au marcat cam de fiecare dată când au băgat într-a doua. Primul care a lovit a fost Ivan Perisic, care a profitat de faptul că partea dreaptă a apărării cameruneze era moartă-n coteț și a marcat după un sprint de 50 de metri cu mingea la picior și cu un fundaș advers agățat de el ca idioții de salvare (GIF).

În minutul 60 s-a făcut 3-0, Mandzukic înscriind cu o lovitură de cap după ce a fost găsit singur în careu de o centrare din corner la care camerunezii au asistat privind în gol ca la barieră (GIF). Același Manduzkic a ridicat scorul la 4-0 în minutul 72, împingând mingea-n poartă din careul mic dintre paralizații fundași africani, care au părut transferați de la echipa națională de jaloane a Camerunului (GIF).

S-a terminat 4-0 până la urmă, croații tocând prin mașină Leii Neîmblânziți cu tot cu blană. În ultima etapă, Croația va încerca să forțeze calificarea trăgându-le sombrero-urile pe cap mexicanilor, în timp ce Camerunul se pregătește foarte probabil de un tsunami brazilian, urmând să joace contra lui Neymar și compania într-un meci la care camerunezii n-au nici chef să se prezinte, nici valoare să joace.

CROAȚIA-CAMERUN 4-0 (1-0)
Au marcat Olic (10), Perisic (47), Mandukic (60, 72)
Statistici, echipe, comentariu live

Meciurile de joi la Campionatul Mondial din Brazilia

Columbia-Coasta de Fildeș (ora 19)
Uruguay-Anglia (ora 23)
Japonia-Grecia (ora 1)

Pentru a te abona prin e-mail la seria de articole World Cup 2014, faza pe fotoliu, introdu adresa de e-mail în meniul din dreapta.

Mircea Meșter

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.