Dacă nu știți câte goluri a luat Courtois în ultimele 4 meciuri de Champions League, e ok, avem noi statistica. Că de aia ați intrat pe pagina asta de pronosport distractiv, să vi se numere golurile. 11 bucăți, deci. 3 de la Moscova, 5 de la Ajax și 3 de la Paris. Și când te gândești că Realul a strâns rău din sistemul digestiv să-l aducă pe belgian, cu bani puhoi, cu scandal mare, cu nuntă, cu păpușă pe capotă, cu tot. După care au dat portarul bun taman la adversară, pe Navas.
Embed from Getty Images
Întâmplător sau mai degrabă nu, a fost primul meci din ultimele 7 jucate acasă de PSG în Champions League în care parizerii nu au luat gol. Bravo, Navas. Și bravo, Real Madrid, care tot în premieră apocaliptică nu a dat niciun șut pe spațiul porții în tot meciul. Până și Sepsi Sfântu Gheorghe șuta o dată de la 60 de metri, numai să nu iasă cu rușine pe statistică.
Dar în afară de portar, Parisul nu părea c-ar avea mare lucru, săracu’. Cel puțin prin atac erau decimați ca PSD-ul după alegeri: fără Mbappé, Neymar sau Cavani, practic nu puteai să le citești primul 11 fără să te podidească plânsul pe final de lectură mai ceva ca la Dama cu camelii.
Aceste cronici îți sunt oferite de Nissan:
PSG – Real Madrid 3-0
Să începem cu știrile care contează: nu știu câți ați observat că și PSG și Real au jucat aseară în echipamentele de deplasare*. Francezii-n alb și spaniolii-n albastru. Eu unul m-am bucurat când a dat Di Maria primul gol, convins că era James Rodriguez și că s-a-ntors la Madrid cu rupt de gură în târg, ca un campion ce e. De fapt era ăstulalt, băietul din Rosario, dar o să revenim asupra lui mai încoloșică, la comentariul golului al doilea. Pentru că primul gol a fost aproape integral al lui nen’tu Courtois. Genul de gol pe care dacă-l iei la Fifa, spargi jocul și ceri banii înapoi de la EA Sports: pe colțul scurt, din unghi, la semiînălțime, fix cât să te facă, dacă-l iei tu sau echipa ta, să eliberezi din tine toată ura aia tipic masculină pe care-o folosești de obicei ca să-ți înlocuiască gama de emoții străine pe care nu ești în stare să le descifrezi sau trăiești.
Embed from Getty Images
Aoleu, eram pe internet, mă scuzați, am crezut că sunt la terapie. Pun o mică pauză la mărturisiri doar ca să vă mai zic că PSG a avut mai mulți jucători spanioli în primul 11 decât Real, iar Realul mai mulți francezi decât PSG. Că uite, nici nu mai știi cu cine să ții în globalizarea asta aducătoare de confuzie și exagerat de multă diversitate pentru gustul multora de prin colțișorul ăsta de continent. Păi nu mai bine era în comunism, când toți românii buni jucau vrând-nevrând la Steaua și câștigam Liga?
Așa, rămăseserăm la Di Maria. Abia bătuse jumătatea de oră din meci când omul aproape alb a mai prins o ștachie de la marginea careului, ceva sec ca vinul bun, argentinian, fructuos, cu o nuanță de coacăze, merge bine cu peștii de la marea belgiană. Courtois înota pe acolo, prin careu, și umblă vorba că, la cât de greșit a sărit după ele ieri, ar fi fost în tigaie înainte de prelungiri dacă ar fi fost pește.
Embed from Getty Images
Repriza a doua a mai adus un gol anulat pentru Real, dar și o duzină bunicică de ocazii ale Parisului, care mereu ataca cu câte un om în plus, de ziceai că Madridul s-a apucat să facă condiția fizică cu Klaus Iohannis.
Pe afterparty a venit și golul 3, care a fost ce trebuie: a venit după o miuță prin careul lui Zidane, ca atunci când eram mici și mânjiți pe la gură, afară era deja prea întuneric să se mai distingă mingea și dinspre bloc zbârnâia vocea mamei strigându-te insistent, că a venit apa caldă. 3-0, deci.
Ah, și-ați văzut că Hazard seamănă cu
Meșter? La față și la tehnica de lovire a mingii, zic, nu la greutate, că nu-s genul.
Embed from Getty Images
Atletico Madrid – Juventus 2-2
Ciolo nu s-a mai strâns de boșoalcă la meciul ăsta, ca data trecută, dar nici departe n-a fost. Cuadrado a trântit bastârca serii când doar ce-ncepuse partea a doua (în prima s-au înțeles între ei să nu joace nimeni, deloc). I-a venit o pasă obosită și supraponderală de la Higuain, din stânga, și el a primit-o în careu, după care și-a făcut-o pe stângul și brusc toată apărarea lui Madrid a răsuflat ușurată.
O știți pe aia cu ”lasă-l, că nu știe!” sau pe cealaltă cu ”dă-i stângul, că-l folosește doar la urcat în tramvai”? Ei, băieții i-au dat stângul lui Cuadrado și nu s-a terminat bine, că mi ți-a așezat-o al nostru din Columbia prăfuită fix în colțișorul în care se iubesc cu pasiune păianjenii.
Embed from Getty Images
Tot de pe dreapta ciobanului Trippier a venit și faza cealaltă, cu centrare Alex Sandro și căpățână la superofertă Matuidi, de-l băgă pe Oblak cu totul în poartă și cam asta păruse istoria.
Dar pentru Ciolo abia când e greu devine ușor. I-a pus pe câinii ăia ai lui să scoată libere și cornere și să bată la ele în neștire, până egalează. Și fix așa a fost, cu goluri d-alea la îngrămădeală, genul de goluri care dacă ar fi experiențe sexuale în liceu, la petrecerile din zilele de naștere, nu s-ar pune.
Embed from Getty Images
Pe final de prelungiri a avut și Ronaldo o mică ocazie, pentru că da, mai joacă Ronaldo fotbal, chit că mai rar. Ar merge o revenire în forță la Madrid, pare că ambele părți ar avea de câștigat din asta.
Dinamo Zagreb – Atalanta 4-0
N-am văzut meciul ăsta, voiam doar să consemnăm că, pe lângă faptul că Zagreb avea cotă aproximativ 300.00 că bate la scorul ăsta (și cotă 4 și ceva la victorie simplă), mai au și un jucător care a dat hattrick. Și vă gândiți: ”A, probabil vreun tânăr croat de viitor, abia așteptăm să-l vedem la Real”. Nu chiar. Omul serii din Europa se numește Mislav Orsic, în curând face 27 de ani și a doar ce a venit la Zagreb anul trecut, de peste Glob. A fost puțin plecat în liga a doua din Coreea, dar s-a întors la timp cât să umple găurile unor italieni desculți care parc-au intrat în Champions League pe locurile pentru minorități vestimentare.
Embed from Getty Images
Olympiacos Piure – Tottenham 2-2
Și uite c-a avut loc și derby-ul țărilor lui Schrödinger: adică alea care sunt și nu sunt în UE în același timp. În sensul că sunt pentru părțile care le convin (bani, favoruri, trecut vama în goana calului), dar nu sunt pentru alea nasoale (obligații, cote, rahat!). Un fel de șmecherii Europei. Meciul, nu zic, fu tare. Doar că cei de la Spurs au făcut greșeala aia tipică a englezilor care merg în Grecia: și-au făcut treaba, s-au distrat juma de oră, și-au văzut sacii-n căruța trasă de capre, după care s-au îmbătat și i-au cules mai rezistenții greci de pe drumuri.
Embed from Getty Images
Băieții imperialiști dăduseră primele goluri cum trebuie: Kane și Moura se simțeau ca-n finală deja. Așa c-a venit unu’, Podence, și-a trecut prin apărarea lui Tottenham ca intercity-ul prin halta Cockfoster. 1-2. Apoi 2-2 cu un penalty la care vărul Vertonghen l-a călcat pe-un băiat grec de ziceai că-i ambreiaj. Și cam atât, c-apoi au adormit toți băieții în șanț.
*de fapt, anul ăsta PSG are alb chiar primul rând de echipament, dar am vrut să ne iasă glumița.
Alte meciuri jucate miercuri în UEFA Champions League:
Club Brugge – Galatasaray 0-0
Bayern Munchen – Steaua Roșie Belgrad 3-0
Șahtior Donețk – Manchester City 0-3
Bayer Leverkusen – Lokomotiv Moscova 1-2
Aceste cronici îți sunt oferite de Nissan:
Despre Andrei nu se știu foarte multe lucruri, însă este cert că e atât de pasionat de fotbal, încât legenda spune că și-a trăit jumătate din viață în mașină, pe drumurile dintre stadioanele din țară și nu numai. Ultima dată a fost văzut în fața televizorului, așteptând cu interes momentul în care nu va mai avea cum să ia peste picior fotbalul de la noi.
