Recunosc că e greu să treci brusc de la un meci precum Barcelona-PSG, care poate fi ecranizat de Hollywood fără nicio tăietură de montaj de la cap la coadă, la o partidă precum Leicester-Sevilla, meci jucat în exact aceeași fază a optimilor din UEFA Champions League. Chit că vorbim despre o partidă a cărei miză este identică, pentru că la capătul puștii stă calificarea în sferturi, diferențele dintre cele două partide par egale cu diferențele dintre o pizza coaptă de napoletani și una concepută de restaurantul comunal din Sălcuța. Cumva, ingredientele sunt în mare cam aceleași, dar gustul e decupat din altă galaxie.
Și vorbim – atenție – despre un meci care în retur măcar a avut o miză. Pentru că în cealaltă partidă a serii, jucată la Torino, s-au întâlnit Juventus și Porto într-un duel care a semănat cu examenul pe care-l dai cu subiectele cunoscute dinainte: treci prin aceleași elemente logistice, dar ești relaxat ca-n vacanță. Asta pentru că italienii reușiseră să le basculeze noada portughezilor în turul jucat la Porto, câștigând cu 2-0 un meci din care lusitanii n-au prea înțeles decât că se află în operație pe cord deschis și că au fost obligați să numere lent de la 1 la 10.
Și totuși, deși meniul sleit nu părea să arate că din bucătărie pot să iasă farfurii pe care să atârne stelele Michelin, am avut o seară în care cina ne-a cam tihnit tuturor. Asta dacă nu suntem fani ai Sevillei, evident. Și dacă am avut inspirația să deschidem televizoarele în loc să ne culturalizăm privind documentare despre gazele pe canalele de profil.
Momentul sponsorului:
Seria de articole UEFA Champions League, faza pe gazon vă este oferită de Nissan, sponsor principal al celei mai importante competiții europene intercluburi. Încasările vor fi donate în scop caritabil.
Leicester – Sevilla 2-0
Dacă mai trăiau frații Grimm, povestea celor de la Leicester ar fi fost pusă pe hârtie sub formă de basm în care suișurile și coborâșurile sunt mai dese decât liniile de pe o electrocardiogramă. După ce au câștigat campionatul în Anglia, sorbind cu sete sângele echipelor pedante și prețioase care mănâncă fasole la micul dejun, Leicester a trecut prin grupa de Champions League câștigând fiecare meci la fotografie, la diferență minimă. În același timp, tenorul Leicester a ajuns să cânte la muzicuță în fața blocului în campionatul intern, acolo unde se bate să evite aruncarea în groapa cu lei a Championship-ului, această Divizie B care a reușit în viață.
Apoi ajungem la optimile Champions League, acolo unde dăm de un Leicester care trece prin stări diametral opuse, cu accente schizofrenice. În meciul tur, jucat la Sevilla, englezii s-au făcut de băcănie trei sferturi de meci și puteau să ia lejer 5-6 goluri care i-ar fi trimis în lada cu amintiri, dar au reușit să ia bătaie abia cu 2-1 după ce Vardy a marcat în urma singurului atac ceva mai sănătos al echipei sale. Iar dintr-o echipă care se simțea mai singură decât Voyager în Centura Kuiper, Leicester devenea brusc favorita la calificare în condițiile în care ar fi reușit în retur să marcheze un gol și să nu ia niciunul.
Bineînțeles, e greu pentru o echipă engleză să teoretizeze un astfel de meci, pentru că Sorin Cârțu n-a ajuns încă să predea la școala de antrenori din Londra. Și totuși, marți seara am asistat la o partidă în care Craig Shakespeare, manager cu nume karmic care a preluat termosul cald de la Claudio Ranieri, a executat o lucrare tovărășească îndeajuns de sănătoasă încât să le așeze spaniolilor chiloții la uscat în văzul întregului cartier.
Meciul în sine a fost un soi de episod din Tom și Jerry în care șoarecele a învățat între timp cursuri de autoapărare și Jiu Jitsu și reușește să contracareze planul de atac al pisicii în timp ce-și pilește unghiile și-și face freza relaxat în oglindă. După un început de meci confuz, dar jucat mai degrabă în ritm iberic, Leicester a reușit să marcheze în minutul 27 mult-așteptatul gol care aducea intermediar calificarea în Anglia. Marcator a fost căpitanul Wes Morgan, care s-a trezit cu mingea în șold după o lovitură liberă și a împins-o în poartă cum împingi turnicheții la metrou când n-ai chef să scoți mâinile din buzunar (VIDEO). Morgan devine primul jamaican care înscrie în UEFA Champions League, devenind brusc singurul fotbalist din țara natală care merită un poster pe pereții din dormitorul lui Usain Bolt.
Așa cum era de așteptat, golul englezilor i-a făcut pe cei de la Sevilla să scoată trusa de scule din șopron și să se așeze tacticos la demontarea mitului britanic conform instrucțiunilor primite în campionat din partea celor de la Real și Barcelona, lupi bătrâni trecuți prin tone de situații asemănătoare. Însă spre deosebire de campionatul intern, acolo unde se comportă ca o pietricică infiltrată în pantofii sport la maraton, încercările Sevillei de a da din mâini a elan au semănat mai degrabă cu mișcările dezordonate ale înecatului înainte să fie scos de la geamandură de salvamari.
După pauză, motoarele spaniolilor au început să dea semne de sănătate, Sergio Escudero pălmuind serios bara adversă după un șut care a fost la o jumătate de palmă de a se transforma în generic de emisiuni sport. Englezii au luat-o personal și, la faza imediat următoare, au demonstrat că nu știu de glumă: 2-0 după un șut sec trimis de Albrighton din mijlocul careului, acolo unde mijlocașul britanic a fost lăsat în vacanță de fundașii adverși (VIDEO).
Dar spaniolii nu știu să piardă normal. De exemplu, prima măsură luată de jucătorii Sevillei după ce Leicester a luat avans a fost să rămână în 10. Samir Nasri a fost eliminat pentru al doilea galben pentru că a ținut să-și regleze problemele hormonale în mijlocul unei faze care altfel n-ar fi lăsat în urmă nicio dâră de parfum (VIDEO).
A doua dovadă a faptului că fotbalul din Spania se joacă după logici răsturnate a venit imediat după ce Nasri a luat para de la duș în palmă pe la vestiare. Colegii lui au pus mână de la mână și au vrăjit arbitrul pentru a scoate un penalty care se dă mai degrabă la județ când centralul e amenințat cu coasa la ieșirea de pe teren, însă Kasper Schmeichel și-a pus ADN-ul la treabă și a parat șutul anemic al Nzonzi care ar fi avut toate șansele să care în spate meciul în prelungiri (VIDEO).
Deși au încercat metoda Barcelona de a reveni în meci, care a implicat multe mingi trimise sub formă de meteoriți în careul advers, cei de la Sevilla au terminat meciul în stare de knockout tehnic, fiind învinși la puncte după o dublă în care la un moment dat se punea exclusiv problema diferenței de goluri la care englezii vor naufragia în glorie. Iar Leicester avansează în sferturile Ligii, acolo unde monstrul de bătut nu mai are dinți de lapte, ci canini pregătiți să muște hulpav din firavul corp al căprioarei britanice.
Juventus – FC Porto 1-0
Probabil că, dacă n-ar fi fost de împărțit banii veniți dinspre UEFA via televiziuni, Juventus și Porto nu s-ar mai fi deranjat să joace un meci care pus la mijloc de săptămână a semănat cu un soi de junghi în coaste care nu te lasă să te odihnești. Premisele erau simple: Juventus câștigase în tur cu 2-0, scor care executat în deplasarea unei duble manșe nu mai e unul periculos, ci mai degrabă un soi de viză pe pașaportul care te duce în faza următoare a competiției.
În aceste condiții, cel mai interesant aspect al partidei a fost faptul că a fost arbitrată de români, Ovidiu Hațegan fiind trimisul Ministerului Justiției la Torino pentru a împărți dreptatea cu balanța într-o mână și cu spray-ul cu spumă în cealaltă. De altfel, în fluxul de aer trimis de Hațegan dinspre plămâni spre bila din fluier a stat și cheia meciului: portughezul Maxi Pereira a luat în brațe pe linia porții o minge trimisă de Higuain (VIDEO), iar Juventus a primit penalty, om în plus și calificare parafată la aceeași fază (VIDEO).
După golul italienilor, meciul care se juca oricum într-un ritm vecin cu foamea a crăpat și mai tare, iar cei de la Porto au mai apărut în fața publicului exclusiv pentru a semna condica de prezență și pentru a sta la zid în fața loviturilor libere ale celor de la Juventus, după modelul manechinelor folosite pe terenul de antrenament.
S-a terminat 1-0 și 3-0 la general, iar italienii așteaptă etapa sferturilor de finală pentru a lovi într-un sac care măcar să opună rezistență. Iar când în colțul celălal al ringului șed Bayern, Real Madrid, Barcelona, Dortmund și Leicester în așteptarea tragerii la sorți, lucrurile par oricum, numai plictisitoare nu atunci când sunt privite dinspre Alpii italieni.
Momentul sponsorului:
Seria de articole UEFA Champions League, faza pe gazon vă este oferită de Nissan, sponsor principal al celei mai importante competiții europene intercluburi. Încasările vor fi donate în scop caritabil.
[table id=78 /]
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.
