Steaua online – Rapid online 3-5: detalii și picanterii pe care nu le-ați văzut din tribune

  • Ultimul gol pe care l-am marcat cu o lovitură de cap a fost într-un turneu care a avut loc la Bistrița, pe când aveam 14-15 ani. Era într-un meci cu FC Karcag, o echipă din Ungaria, pe care am executat-o cu 2-1. Se întâmpla atât de rar, încât țin minte perfect toată faza de atunci. Ieri, în #bwinderby, meciul dintre bloggerii care țin cu Rapid vs bloggerii care țin cu Steaua, am dat unul după 12 ani. Ăsta a fost mai frumos decât toate celelalte (două) la un loc.
  • Am crezut că va fi aiurea să jucăm vișiniu versus roșu. Pe teren a fost însă ok.
  • A fost ciudat că pe unii dintre coechipieri i-am văzut cu 5 minute înainte de meci pentru prima dată. Nu știi cum reacționează in om pe teren decât după primele două-trei pase. E foarte probabil ca mulți de pe margine să nu fi știut asta. De cealaltă parte, la Steaua 2.0, lucrurile au stat puțin mai bine, mulți dintre ei se cunoșteau.
  • Mi-a plăcut că, deși cei doi “antrenori”, adică Rică Răducanu și Helmuth Duckadam, au venit la acest meci fără să știe exact ce dracu’ se va întâmpla și cine va juca, au fost îndeajuns de prinși de meci. Ricanu, de exemplu, ne-a spus de vreo trei ori că nu avem voie să pierdem îmbrăcați așa. Sunt foarte atașați de culorile pe care le reprezintă. CHiar dacă foarte puțini știu, de exemplu, că Rică Răducanu a jucat și la Steaua o perioadă.
  • A fost pentru prima dată când am jucat fotbal îmbrăcat în tricoul Rapidului.
  • După ce am marcat al treilea meu gol (și al patrulea al echipei), am sărutat sigla. Cei de pe margine au huiduit. Sau cel puțin asta am auzit atunci. Am fost jumătate scârbit, jumătate mândru.
  • Rică Răducanu m-a poreclit “butelie”. “Steliștii” de ocazie din echipa adversă au râs. Eu n-aș fi râs dacă o “butelie” mi-ar fi dat trei leuștene.
  • Pe măsură ce trec meciurile, cred din ce în ce mai mult că Adi Zăbavă și Bogdan Marin ar fi putut juca fotbal de performanță la nivel înalt în România.
  • Terenul pe care am jucat, care aparține școlii de fotbal Chelsea București, este unul dintre cele mai bune “sintetice” pe care am prestat în București.
  • După ce stătusem 3-4 minute pe tușă din cauza faptului că nu mai puteam respira, Rică Răducanu a insistat să intru rapid în teren. Mă pregăteam să o fac, dar o mână m-a prins de antebraț. Era Duckadam, care mi-a spus “Nnu mai vrei să stai aici, la o poveste, cu mine?” M-a încercat un sentiment interesant auzind asta de la un portar care a apărat patru penalty-uri într-o finală de Cupa Campionilor Europeni.
  • – Stau. Dacă îmi promiteți că-mi faceți rost de un abonament pe cinci ani pe stadion.
    – Îți fac. Pe Ghencea.
    – Ca să ce? Să văd cum crește iarba?
  • Sunt un perfecționist care ține la detalii. Poate de-asta m-a supărat să văd că tricourile au fost inscripționate prost, fără legătură cu fonturile și mărimile tricourilor echipelor pe care le-am “emulat”. Pe de altă parte, copiii ăștia și-au pus timpul la dispoziție pentru a face meciul ăsta. Vreau să îl facă data viitoare ca la carte.
  • Am luat galben pentru că am șutat nervos în minge după ce arbitrul fluierase fault aiurea. E al treilea galben pe care-l primesc. La roșu n-am ajuns încă.
  • Cred că n-am jucat niciodată un meci în care echipa mea să fie atât de eficientă. Iar cealaltă atât de puțin eficientă. Sunt curios să văd niște statistici ale meciului, dar bag mâna-n foc că nu am tras mai mult de 10 șuturi spre poarta lor, în timp ce ei ne-au mitraliat cu cel puțin 20-25 de șuturi. Pe poartă.
  • Ulterior, la știrile din sport ale televiziunilor din România, a apărut o știre legată de “suporterii” celor două echipe care s-au duelat în avanpremiera meciului de mâine. Unii s-au supărat că nu a vorbit nimeni de online, alții (cum e Ellunes) spuneau că evenimentul nu și-a îndeplinit “baremul” de awareness. Eu m-am simțit bine acolo, am jucat fotbal, am bătut, sunt suporterul echipei mele, iar despre meciul ăsta s-a vorbit la toate televiziunile din România. Obiectiv atins, oricare ar fi fost ăla. M-aș fi simțit la fel de bine și fără televiziuni pe margine, iar un meci de genul ăsta nu e vreo metodă de promovare a blogului. Mă interesează să fac asta direct proporțional cu numărul de livezi cu meri și peri din Sahara. Am jucat fotbal în tricoul echipei pe care o văd din tribune de obicei. Și am făcut-o luând în serios meciul, așa cum fac de obicei când mă implict în ceva. Atât.
  • Am vorbit cu fata de la Graffiti PR, cea care se ocupă de relația cu bwin, care a zâmbit când i-am propus să facă un astfel de meci înainte de un El Clasico. Cum ar arăta un Real Madrid – Barcelona între onlineri? A zâmbit. Sportmeet, preluați legătura.
  • Am bătut cu 5-3.
  • Fotografii de la meciul de duminică găsiți pe pagina de Facebook a lui mahmur.info, pe cea a lui Daniel Stancu și pe sportmeet.ro. Au mai scris despre ce s-a întâmplat acolo și Papen si Alex Tunaru.

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.

21 Comentarii

  1. felicitari, domnule Mester! cum spuneam si pe Twitter, ati facut mandru un rapidist care v-a sustinut tocmai din nordul tarii. tare as fi vrut sa imbrac si eu tricoul Rapidului cu ocazia acestui eveniment…

    anyway, multa bafta in continuare si sa auzim de bine si in meciul de maine seara. hai Rapiduletu’ !

  2. Dacă terenul de la Chelsea este unul din cele mai bune pe care ai prestat în Bucureşti, cum te exprimi, sper că asta vine doar din faptul că nu ai prestat foarte mult. Altminteri, felicitări pentru victorie şi pentru modul superior în care ai tratat momentul cu Duckadam. În fond, cine mama dracului e Helmuth Duckadam, nu? :)

    • N-ai inteles nimic din momentul ala :) Registrul a fost unul relaxat, amuzant.

    • Sunt sigur. Se simte relaxarea din ton :) Altfel, ţinem legătura, poate chiar ajungem să jucăm împreună. Normal, pe terenuri bune, nici mie nu-mi plac alea proaste.

  3. domnu mester.. discutia cu el classico e de mult cu cei de la bwin.. e pe vine :p cat despre un liverpool – man udt … acolo m-as baga si eu :D

    p.s. pe prima tv a fost surprins dialogul dintre tine si duckadam si mi s-a parut foarte amuzant.. nicidecum superior..

    felicitari pentru cele 3 goluri si sa stii ca nu te-am huiduit :D

    • Foarte bine, aşteptăm Il Clasico. De partea celaltă nu mai vorbsc, se pare că cei care nu au fost acolo ştiu mai bine decât noi :))

  4. felicitari Mestere pentru articolul asta minunat si merci frumos pentru cuvintele frumoase la adresa mea si a lu Adi… Bafta multa

  5. Spre rusinea mea de rapidist, chiar nu stiam ca Rica Raducanu a jucat la Steaua. Cum a reactionat Duckadam la ultima replica?

    • Păi când spuneam replicile alea râdeam în hohote, deci… a râs :)

  6. Felicitari. Ai fost un adversar redutabil (mai ales cu loviturile de cap :)) ) si mi-a facut placere sa joc impotriva ta!

  7. Ha, ha, ha! Butoias! Butoias exploziv, cu trei goluri marcate. Bravo, felicitari!

    Mi-a placut mult relatarea ta. Foarte personala, se vede ca te-ai implicat.

    • Mulumesc, Emilian. Nu mă chinui, fac totul aşa cum simt :) Cred că e cel mai bine. Pentru toată lumea.

  8. Fir-ai tu sa fii, mestere!! Ce le ai tu cu vorbele!! Citindu-ti articolul, aproape ca imi vine sa exclam ca ma faci sa ma simt mandru ca sunt rapidist! Eu fiind stelist, altminteri!

    • :) Danke, Vlad. Nu-i bai, te putem converti. Fac cinste cu un hotdog la următorul meci al Rapidului :))

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.