Verdictul Simonei: explicațiile Tribunalului

În paragrafele de mai jos găsești un rezumat pe scurt al verdictului de 136 de pagini pe care tribunalul independent Sport Resolutions l-a oferit în cazul de dopaj în care acuzata este Simona Halep. Informațiile sunt așezate pe cât posibil cronologic, traduse și simplificate/explicate pentru claritate. Sublinierile cu bold îmi aparțin.

Cele două capete de acuzare (dopaj cu Roxadustat în urma unui test de urină de la US Open plus nereguli în pașaportul biologic al sportivei) sunt analizate separat.

Decizia integrală poate fi citită (în engleză) aici.

***

1. Roxadustat

---

În luna august 2022, după ce Simona s-a retras de la Cincinnati cu o problemă musculară și înaintea US Open, fizioterapeuta sa, Candice Gohier, parte a echipei tehnice a Academiei Mouratoglou, i-a introdus în planul nutrițional un supliment alimentar cu colagen (denumit Keto MCT) și alte două produse ale aceleiași companii.

Recomandarea acestor trei produse a venit din partea lui Frederic Lefebre, directorul biroului de pregătire fizică al Academiei Mouratoglou. El i-a oferit lui Candice Gohier datele de contact ale producătorului acestora.

Motivul schimbării suplimentelor este oferit de Gohier în declarațiile de la Tribunal: „Cele pe care le consuma Simona conțineau prea mult zahăr”.

Simona nu a auzit de brandul care producea aceste trei produse și a întrebat-o pe Gohier dacă le-a verificat. A fost asigurată că da.

Patrick Mouratoglou a confirmat și el, la cererea Simonei, că produsele sunt sigure. Antrenorul a reconfirmat în fața Tribunalului că a asigurat-o pe Simona că produsele sunt în regulă.

Produsele au fost comandate de Gohier la New York în 16 august și au ajuns în posesia sa în 23 august. „Eu și domnul Mouratoglou am verificat încă o dată etichetele și am concluzionat că nu conțin substanțe interzise”.

Simona a consumat Keto MCT vreme de 5 zile, între 23 și 28 august 2022, cu o pauză de o zi (24 august, zi fără antrenament). Câte 10 grame în fiecare zi. În raportul Tribunalului avem indicate până și orele. Sunt zilele care au precedat startul US Open 2022.

Simona nu a menționat inițial suplimentul la audieri

Una dintre cheile deciziei de suspendare de 4 ani:

Simona nu a specificat în formularul completat obligatoriu înaintea testului din 29 august că a consumat suplimentul Keto MCT. Mai mult, ea nu a menționat Keto MCT nici la primele audieri ale cazului, care au avut loc in 26 Octombrie. Motivul invocat de Simona: “Am uitat să trec în formular și probabil că am uitat să menționez la audierile inițiale”, a spus ea la audierile principale, din luna iunie 2023.

Aici, ITIA subliniază neglijența Simonei și specifică faptul că acesta a fost un moment în care era nevoie de sinceritate completă.

Nota mea: Audierile din 26 Octombrie au avut loc la câteva zile după ce Simona trimisese mostre de Keto MCT în Franța pentru analize la laboratorul profesorului Jean-Claude Alvarez. Omisiunea este pur și simplu inexplicabilă in aceste condiții.

Testul care a urmat să se dovedească pozitiv a fost prelevat în 29 August 2022, după meciul pierdut de Simona în primul tur la US Open.

Simona a fost anunțată că testul e pozitiv cu Roxadustat in 7 octombrie (o lună și o săptămână mai târziu) și a cerut în 10 octombrie analiza probei B (în cadrul testelor antidoping, mostra de urină/sânge se împarte în două probe, A și B). După analiză, și proba B a ieșit pozitivă cu Roxadustat (confirmarea a venit în 21 Octombrie). Ambele teste au fost realizate de un laborator din Montreal.

În 19 Octombrie, Simona a mers în Franța pentru ca profesorul Jean-Claude Alvarez să-i analizeze o mostră de păr. Până în acest moment, Simona trimisese deja la laborator mostre ale suplimentelor alimentare pe care le-a consumat.

Compania producătoare a suplimentelor a trimis de asemenea mostre atât în Franța (pentru analiza din partea Simonei) cât și la SMRTL, laboratorul oficial al celor de la WADA.

În cazul Keto MCT, au fost testate (de către ambele părți) atât mostre din recipientul original din care Simona a consumat, cât și alte patru cutii nedesfăcute.

Experți diferiți, metode diferite, rezultate diferite

Ambele părți au apelat la specialiști de renume mondial care să analizeze situația și mostrele. Tribunalul susține că „integritatea profesională a tuturor experților implicați în acest caz nu poate fi pusă sub semnul întrebării (și niciuna dintre părți nu a avut dubii legate de acest subiect”

Cu toate astea, metodele utilizate au fost diferite și rezultatele au fost diametral opuse: laboratorul WADA (World Anti-Doping Agency) nu a regăsit urme de Roxadustat în cadrul testelor mostrelor de Keto MCT. în același timp, doi cercetători francezi aduși de Simona (Prof. Jean-Claude Alvarez și Prof. Pascal Kintz) au demonstrat în laborator, prin metode proprii, că suplimentul era contaminat cu Roxadustat.

Ulterior, laboratorul WADA a replicat întocmai testul lui Alvarez. Rezultatul a fost de asemenea negativ. Apoi, laboratorul WADA a demonstrat printr-o metodă separată că laboratorul poate identifica la nevoie în mostre de control (fără legătură cu cazul Halep) Roxadustatul în concentrații chiar mai mici decât cele identificate de Alvarez. Chiar și prin metode care au replicat „în mare măsură” metodologia lui Alvarez.

Experții Simonei au susținut că rezultatele laboratorului WADA sunt „fals negative”. Pe de altă parte, experții WADA susțin că testele experților Simonei au fost „fals pozitive”.

Experții WADA: „Dacă Roxadustatul exista în Keto MCT în cantitatea amintită de partea Simonei, atunci testele laboratorului ar fi detectat cu siguranță substanța”.

Alvarez (expert Simona): „Chiar dacă laboratorul SMRTL are experiență în analiza Roxadustatului, experiența se aplică specific mostrelor biologice precum urină sau sânge. Laboratorul nu are experiență în analiza suplimentelor alimentare pentru găsirea contaminării cu Roxadustat”.

A fost sau n-a fost Roxadustat?

„În urma testelor laboratoarelor, nu am putut să ne formăm o opinie sigură în legătură cu posibilitatea ca suplimentul alimentar Keto MCT să fi fost contaminat cu Roxadustat”.

Cu toate acestea, Tribunalul a luat în considerare un alt test realizat de Alvarez: laboratorul francez contractat de Simona a realizat un test pe un subiect uman: o voluntară (cu înălțime și greutate asemănătoare Simonei) a consumat pudră Keto MCT în cantități similare celor pe care le-a consumat Simona, la aceleași ore și în aceeași succesiune de zile.

„7 din cele 34 de mostre de urină colectate post-ingestie au fost pozitive cu Roxadustat la o concentrație între sub 0.0025 ng/ml și 0.004 pg/ml”. Tribunalul notează însă că „aceste valori sunt substanțial mai mici decât concentrațiile regăsite în urina Simonei Halep”.

Tribunalul: „Chiar dacă cantitățile de Roxadustat detectat în mostrele de urină au fost mici, faptele demonstrează că Roxadustatul a fost găsit. Să concluzionăm că Keto MCT nu a fost probabil contaminat ar însemna să fim împotriva acestor fapte. Chiar dacă nu e o concluzie la care ajungem cu un înalt grad de încredere, Keto MCT utilizat precum a fost descris de jucătoare a fost contaminat cu Roxadustat”.

În cazul Simonei, CONCENTRAȚIA DE ROXADUSTAT ESTIMAT ÎN MOSTRELE DE URINĂ DE LA US OPEN A FOST DE 46, RESPECTIV DE 85 DE ORI MAI MARE DECÂT ÎN TESTELE CU VOLUNTARA DIN FRANȚA (0.186 ng/ml la proba A și 0.341 ng/ml la proba B).

Conform Dr. Eichner, expert ITIA, ca să ajungă la concentrația de Roxadustat din mostrele de urină, Simona ar fi trebuit, în cel mai optimist scenariu pentru ea, să consume de aproape 7 ori mai multă cantitate de Keto MCT la fiecare doză decât a confirmat că a consumat în fiecare dintre cele cinci zile.

Pe de altă parte, Prof. Alvarez, specialistul contractat de Simona, susține că măsurătorile mostrelor de urină sunt doar estimări, pentru că analiza s-a făcut calitativ la testul antidoping (cu scopul de a afla dacă Roxadustatul există sau nu) și nu cantitativ (cât Roxadustat există). În plus, concentrația de Roxadustat din Proba B este aproape dublă față de cea din proba A, iar o variație corectă ar fi de maximum 15%.

Experții ITIA susțin însă că există o explicație pentru diferența mare: fenomenul de fotoizomerizare, prin care scade concentrația detectată de Roxadustat expus la lumină. „Proba A este testată pentru a detecta oricare dintre substanțele interzise din lista WADA. În același timp, proba B este testată doar ca să confirme (sau nu) prezența substanței detectate în Proba A. Iar Proba A este, deci, mult mai expusă la lumină din cauza timpului necesar multiplelor teste. Proba B este scoasă din congelator, testată și mai puțin expusă”.

Unde e a doua sursă?

În final, Tribunalul a decis următoarele pe speța testului pozitiv cu Roxadustat:

„Simona Halep A DEMONSTRAT CĂ ESTE PROBABIL CĂ SUPLIMENTUL ALIMENTAR Keto MCT SĂ FI FOST CONTAMINAT CU ROXADUSTAT.

„Dar concluzia noastră fermă este că nu e posibil în mod realist ca o contaminare conformă cu studiile Prof. Alvarez să producă cantitatea de Roxadustat prezentă în probele de urină A și B colectate în 29 august 2022”

„DACĂ SIMONA HALEP AR FI UTILIZAT KETO MCT CONTAMINAT CONFORM DESCRIERII SALE, ACEASTA NU PUTEA SĂ FIE SINGURA SURSĂ DE ROXADUSTAT DIN CANTITATEA DETECTATĂ DE LABORATORUL DIN MONTREAL”.

„Pentru a evita sancțiunea standard de 4 ani de suspendare, Simona Halep TREBUIE SĂ DOVEDEASCĂ FAPTUL CĂ INGERAREA DE ROXADUSTAT DIN ACEASTĂ ALTĂ SURSĂ A FOST NEINTENȚIONATĂ”.

„Simona Halep nu a fost capabilă să identifice sursa suplimentară de Roxadustat și Tribunalul consideră că simpla negare a consumului conștient este insuficientă pentru a o absolvi de caracterul voluntar”.

Foarte interesant, Tribunalul pune o întrebare legată de coincidență:

„Conștientizăm că am ajuns la o concluzie care implică un fapt care în sine pare foarte puțin probabil: ca în jurul aceleiași date din 2022, Simona Halep să fi înghițit Roxadustat din două surse complet diferite (…) Dar analizând strict dovezile din fața noastră, cu precădere foarte multele dovezi științifice, suntem satisfăcuți că putem concluziona că (1) probabil că suplimentul Keto MCT a fost contaminat cu Roxadustat, dar și că (2) este clar că Simona Halep trebuie să fi ingerat Roxadustat și din altă sursă. (…) Dacă ar trebui să aliminăm una dintre aceste concluzii, aceasta ar fi concluzia 1. Dovezile în favoarea concluziei 2 sunt prea puternice și clare pentru a renunța la aceasta”.

—-

2. Pașaportul biologic și „dopajul sanguin”

---

Tribunalul începe oferindu-ne definiția pașaportului biologic și explică pe larg care sunt markerii biologici care sunt urmăriți de algoritmi pentru detectarea unor nereguli. Cei mai importanți: concentrația de hemoglobine și procentul de globule roșii tinere din sânge (denumite reticulocite). Un Red Flag (o alarmă automată care detectează o neregulă) nu se referă deci la o substanță anume detectată în sânge, ca la testele antidoping clasice, ci doar la “nereguli care deviază semnificativ de la profilul atletei pe o serie de elemente-cheie specifice”.

”Pașaportul biologic constă într-o serie de înregistrări digitale care compilează și coroborează rezultatele analizelor de sânge ale jucătorilor pe parcursului timpului. Fiecare jucător are propriul său pașaport biologic”.

Simona a fost supusă la 56 de recoltări de sânge din 2013 până azi, iar 5 dintre acestea au fost considerate invalide și nerelevante (2013, 2018 și trei în 2022). Toate fac parte din pașaportul său biologic.

Proba 48

A doua problemă acuzată de ITIA în cazul Simonei, cea identificată de algoritmi computerizați in mostrele din pașaportul biologic, datează de la un test de sânge prelevat in 22 Septembrie.

Așadar, Red Flag-ul din pașaportul biologic al Simonei vine de la un singur test de sânge efectuat DUPĂ testul de urină pozitiv cu Roxadustat. La aproape o lună distanță. Dar înainte ca Simona să fie anunțată oficial că testul de urină de la US Open e pozitiv.

ITIA susține ca neregulile vizează “manipularea sângelui și a componentelor sângelui”, adică “dopaj sanguin”.

Mostra de sânge prelevată în 22 Septembrie 2022 (proba 48 din pașaportul său biologic) a fost considerată „suspicioasă” de un expert, Dr. Jakob Mørkenberg, care a recomandat „două noi teste – unul cât de curând posibil, celălalt la zece zile după”.

Cele două recoltări suplimentare de sânge au fost realizate în 7 octombrie 2022 (proba 49 – ziua în care Simona a fost anunțată că a fost pozitivă la testul de urină de la US Open) și în 13 decembrie 2022 (proba 50). Primul test nu a generat nicio suspiciune din partea algoritmilor, însă al doilea a generat o alarmă, denumită de experți „Atypical Passport Finding” – o neregulă care are mai puțin de 1/100 șanse să fie rezultatul unei variații fiziologice normale.

Suspicios. Likely doping.

Același Dr Jakob Mørkenberg notează neregularitățile în pașaportul biologic, concluzionând că este vorba de „Probabil doping” (Likely doping) după ce analizează variațiile testelor de sânge prelevate Simonei între 27 aprilie 2022 și 13 decembrie 2022. „Probele 48 și 49 (n.m. probele de sânge din septembrie și octombrie) sunt despărțite de doar 15 zile și relevă o structură complet diferită a sângelui”.

Pașaportul biologic este transmis în 16 decembrie către alți doi experți: Giuseppe d’Onofrio și Laura Garvican-Lewis. Cei doi concluzionează că ceea ce relevă pașaportul este „suspicios” și cer informații legate de programul jucătorului, pentru a le corela cu variațiile din pașaport.

Specialiștii nu cunosc încă identitatea jucătorului pe care îl analizează. Însă în 22 decembrie le este adus la cunoștință calendarul din 2022 al Simonei Halep. Deci din acest moment este deja simplu să o identifice după trofeul câștigat în 14 august la turneul din Toronto.

Simonei îi sunt preluate alte două probe de sânge în 23 decembrie 2022 (proba 51) și în 6 ianuarie 2023 (proba 52). Ambele generează alarme automate în sistem.

În 12 ianuarie 2023, cei trei specialiști se adună într-o conferință telefonică. Tot acum le este adus la cunoștință testul pozitiv de la US Open din 29 august, substanța regăsită atunci și concentrația. Profesorul d’Onofrio susține că „EXPERȚII NU AU FOST ÎN NICIUN MOMENT INFLUENȚAȚI DE ACEASTĂ INFORMAȚIE”.

Analiza experților arată din nou că proba de sânge 48 (22 septembrie 2022) este foarte diferită de celelalte din acest an și explică tehnic, în termeni medicali, faptul că aceasta este o anomalie. Cea mai vizibilă neregularitate este procentul foarte mic de reticulocite (celule roșii imature) și concentrația mare de hemoglobină din sângele Simonei în proba 48. Toate celelalte probe ale Simonei arată cifre diametral opuse (procent mare de reticulocite și concentrație mică de hemoglobină), normale pentru profilul din pașaportul ei biologic.

„Manipularea sângelui”

Toți cei trei specialiști concluzionează că ceea ce observă pe proba 48 este „Probabil doping” (Likely doping). Dr. Garvican Lewis notează chiar că „mostra 48 a fost colectată la scurt timp după o competiție majoră (US Open), deci este aparent scenariul manipulării sângelui în jurul perioadei acestei competiții”

Nota mea: La acest moment (în care doi dintre cei trei experți schimbă „încadrarea” cazului de la „Suspicios” la „Probabil doping” se referă Simona și Prof. Alvarez când au susținut în această săptămână că doi dintre cei trei membri ai echipei de experți și-au schimbat opinia după ce au aflat identitatea jucătoarei.

Tribunalul susține în verdict că într-un astfel de proces de analiză, modificarea opiniilor experților este un fapt normal și că identificarea sportivului nu poate să ducă la invalidarea concluziei. „Vorbim despre experți de cea mai înaltă reputație care înțeleg nevoia unei viziuni obiective și independente. (…) Este important să înțelegem funcția lor în programul ABP (n.m. a pașaportului biologic). În timp ce au un rol semnificativ și activ în programul anti-doping, nu au niciun interes să penalizeze sportivii curați. (…) Faptul că au fost informați în legătură cu programul competițional al sportivului nu poate fi contestat și nu impune niciun dubiu asupra integrității și independenței opiniilor. (…) În multe dintre cazuri, includerea programului competițional al unui jucător ajută la eliminarea dubiilor care planează asupra acestuia și evită acuze nejustificate”.

Toate celelalte probe de sânge pe care le oferă Simona ulterior (27 ianuarie, 14 februarie, 22 februarie) confirmă faptul că proba 48 este una atipică. În aceste condiții, cei trei experți trag concluzia „Probabil doping – evaluare unanimă” și redactează un text care susține că „în absența unei explicații fiziologice relevante, EXISTĂ O PROBABILITATE MARE DE A OBSERVA ASTFEL DE ANORMALITĂȚI PRIN MANIPULAREA SÂNGELUI, ÎN SPECIAL PRIN CREȘTEREA ARTIFICIALĂ A MASEI DE CELULE ROȘII PRIN AGENȚI DE STIMULARE ERITROPOIETICĂ. Pe de altă parte, posibilitatea ca factorii de mediu sau o condiție medicală să cauzeze acest tipar este foarte mică. Concluzionăm, deci, că cel mai probabil vorbim despre o substanță interzisă care a fost utilizată. Este improbabil ca pașaportul să aibă neregularități din alte cauze”.

Nota mea: Până în acest moment, niciun expert nu vorbește despre „metode interzise”, ci doar de „substanțe interzise”.

Simona explică (sau încearcă să explice)

ITIA o anunță pe Simona despre problema din pașaportul biologic în 13 aprilie 2023 și o invită să vină cu explicații legate de neregularitățile probei 48.

Simona și experții contractați de ea încearcă să explice anormalitățile prin faptul că „valorile probei 48 sunt în limitele minime și maxime ale femeilor din aceeași categorie de vârstă” și aduc ca probă o mostră de sânge recoltată de Simona la o clinică privată din România în 9 septembrie 2022 (deci între US Open și proba de sânge incriminată). Tribunalul respinge aceste probe pe fundamente legate de reguli și proceduri acceptate în acest tip de cazuri: markerii biologici din pașaport trebuie comparați cu markerii proprii ai sportivului, iar analizele externe de sânge pot să fie manipulate.

Prof Alvarez (contractat de Simona): „ÎN TENIS NU E NEVOIE SĂ AI MULT OXIGEN”.

Dr. Garvican-Lewis (contractată de ITIA): „CREȘTEREA CAPACITĂȚII AEROBE ESTE FOARTE IMPORTANTĂ ÎN TENIS”.

Alte explicații ale Simonei: o operație la nas care a avut loc în septembrie (cu anestezie generală), lipsa antrenamentelor (Simona anunțase în 15 septembrie că nu va mai participa la niciun turneu până la finalul anului) și încă un argument pe care Tribunalul l-a cenzurat în raportul final, din motive care țin de confidențialitate medicală.

O cauză discutată intens a fost cea a întreruperii antrenamentelor, pe care experții au luat-o în considerare. Doar că astfel de modificări bruște ale indicatorilor, spun experții, sunt întâlnite imediat după o întrerupere rapidă a efortului (cum e la finalul unui concurs de tip Iron Man sau după câteva zile consecutive de efort), nu la câteva săptămâni distanță de oprirea antrenamentelor.

De asemenea, un contraargument al experților ITIA este faptul că modificările din sângele Simonei ar fi trebuit să se mențină și la următoarele teste (cum este Proba 49, luată la distanță de două săptămâni de cea incriminată).

Transfuzia sanguină intră în discuție

După explicațiile Simonei, experții revin în 23 iunie cu o nouă opinie comună în care regăsim un element nou: o posibilă transfuzie sanguină. „Ne păstrăm concluziile anterioare legate de faptul că anormalitățile din pașaportul biologic sunt rezultatul utilizării unei substanțe interzise. Însă analizând dovezile experților și explicațiile jucătoarei, LUĂM ÎN CONSIDERARE POSIBILITATEA CA O METODĂ INTERZISĂ (AȘA CUM ESTE O TRANSFUZIE DE SÂNGE) SĂ FIE UN SCENARIU PLAUZIBIL. Confirmăm deci că este foarte probabil ca anormalitățile hematologice din pașaport să fie rezultatul manipulării ilicite a sângelui”.

Dr. Eichner, din partea ITIA/WADA: „Dacă un atlet se dopează prin transfuzie sanguină, imediat după infuzie are loc o creștere a globulelor roșii și o continuă diminuare a celulelor imature (reticulocite) pentru 3-4 săptămâni. Asta înseamnă că întreg corpul are o capacitate mai mare de a metaboliza oxigen și un procentaj mai mic de reticulocite, pentru că în corp există mai multe globule roșii mature”.

Concluziile Tribunalului

În final, concluziile Tribunalului au fost că cele două probleme identificate (testul pozitiv cu Roxadustat plus neregulile testului de sânge din 22 septembrie în Pașaportul biologic) pot să fie rezultatul a cinci scenarii diferite:

1. Utilizarea unor microdoze de Roxadustat sau a unui alt agent de stimulare a producției de globule roșii (cum ar fi EPO)
2. Utilizarea unei transfuzii cu propriul sânge sau cu sângele unui donator în plus față de utilizarea Roxadustatului.
3. Utilizarea unei transfuzii cu sânge care a conținut un nivel mic de Roxadustat.
4. Utilizarea terapeutică a unor doze de Roxadustat.
5. Utilizarea terapeutică a unor doze a unui agent de stimulare a producției de globule roșii.

În urma analizei experților, ipoteza 1 este singura care a putut să fie exclusă din cazul Simonei. În rest, oricare dintre scenarii este posibil și o acuză pe jucătoare. „Grupul de experți și ITIA nu sunt obligați să stabilească care dintre scenarii sau care combinație de scenarii a dus la neregulile din pașaportul biologic al sportivei și nici să specifice care este cea mai plauzibilă explicație. Considerăm că există suficientă bază în aceste scenarii plauzibile pentru a sprijini opinia grupului de experți, conform cărora neregulile din pașaportul biologic al sportivei au fost cauzate de manipularea ilicită a sângelui”.

Această a doua acuzație (neregulile din Pașaportul Biologic) a dus atât la amânarea întregului proces, cât și la întârzierea sa. Conform ITIA, Simona a fost anunțată despre neregula identificată in pașaportul biologic in 19 mai 2023 (deci la o lună și o săptămâna după ce experții au venit cu concluziile). “Audierile legate de acuzațiile de dopaj cu Roxadustat au fost amânate pentru ca experții sa aibă timp să analizeze neregulile din pașaportul biologic”.

Între avertisment și 6 ani de suspendare

Care au fost pedepsele puse pe masă conform regulamentului:

– 4 ani de suspendare este pedeapsa “default” pentru Roxadustat.
– 2 ani de suspendare dacă Simona dovedea că substanța a ajuns in corpul ei fără intenție.
(Tribunalul oferă și o definiție a “intenției”: dacă atletul a acționat voit SAU DACĂ ȘTIA CĂ EXISTĂ UN RISC SEMNIFICATIV CA ACȚIUNILE SALE SĂ DUCĂ LA UN TEST POZITIV ȘI A IGNORAT ACEST RISC)
– Foarte important: A EXISTAT ȘI VARIANTA UNUI SIMPLU AVERTISMENT, FĂRĂ SUSPENDARE. Dacă Simona reușea să dovedească atât lipsa intenției, cât și lipsa vinei si lipsa neglijenței in contextul in care ar fi luat un produs contaminat. In cazul ăsta, pedeapsa ar fi putut fi doar un avertisment din partea ITIA.
– Foarte important: A EXISTAT ȘI VARIANTA UNEI PEDEPSE MAI MARI – 6 ANI: dacă ITIA reușea să convingă Tribunalul că în cazul Simonei vorbim despre „circumstanțe agravante”.

Acuzatorii Simonei au propus ca circumstanțe agravante următoarele:

1. Dopingul Simonei Halep a fost repetitiv și sofisticat
2. Grupul de experți a dovedit că stimularea sanguină a fost activă între cel puțin Martie 2022 și Septembrie 2022. Deci Simona Halep a utilizat mai mult de o substanță interzisă și/sau metodă interzisă în multiple ocazii.
3. Jucătoarea s-a erijat în comportament înșelător sau obstructiv pentru a evita detecția sau recunoașterea faptelor sale.
4. Momentul sugerează că dopingul sanguin a fost gândit pentru ca jucătoarea să aibă la dispoziție sânge oxigenat în timpul turneelor de la Wimbledon (Iulie 2022) și US Open (August 2022).

În plus, ITIA a propus ștergerea tuturor rezultatelor Simonei Halep din 8 martie 2022 până în 7 octombrie 2022. În acest timp, Simona a câștigat un turneu (Toronto, în august 2022), a reușit o semifinală la Wimbledon (iulie 2022), o semifinală la Birmingham (iunie 2022), o semifinală la Indian Wells (martie 2022), o semifinală la Bad Homburg (iunie 2022) și un sfert de finală la Madrid (mai 2022).

Toate aceste capete de acuzare suplimentare au fost respinse de Tribunal.

Explicația finală pentru suspendarea de 4 ani a Simonei Halep:

„Prima și a doua încălcare a regulilor anti-doping vor fi considerate o singură primă încălcare a regulilor anti-doping, iar sancțiunea impusă va fi bazată pe încălcarea care aduce cea mai severă sancțiune”, spun regulile. În acest context, Tribunalul a decis că ambele capete de acuzare (Roxadustat și Pașaportul Biologic) înseamnă patru ani de suspendare”.

Simona Halep poate să facă apel la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne.

***

Decizia integrală poate fi citită (în engleză) aici.