Irina Login

Scrolam dimineață după “spor la cafeluțe”, pisici cu stăpâni îndoctrinați (și eu sunt convins că nu se poate trăi fără felinele miniaturale) și alte ipostaze actuale și m-am izbit de selfie-uri la rădăcina sondei pariziene. În cadru, mutre cunoscute. Diverși rânjindu-se, cum ar fi concluzionat Camil Ressu, gălățean de-ai mei, dar ceva mai talentat.

Ce zgura ei de treabă se întâmplă, patroane, ce-i cu atâția gură-cască prin arondismente, sunt biletele de avion la promoție cu vreo serie limitată de tigăi? De ce acum în capitala Franței?

Mi se blocase fisa, parol, însă atenția mi-a fost recalibrată de un cunoscut căruia m-am încumetat, cu toată mândria care mă învăluise, să-i dau un mesaj pe WhatsApp.

– Păi, ce, frățioare, normal că acum e de Paris, ce fumezi?! La Dubai e mai bine toamna, să știi.

Aha, ăștia n-au treabă cu Roland Garrosu’, mi-am susurat. Ce nu ziceți așa, excursioniștilor? De ce nu vă târâiți țurloaiele și fără să postați în social-media? Mai și derutați oamenii care au de treabă. Carevasăzică, stricam orzul pe gâște ca nea Gigi schimbările la pauză. Sau, pentru că la cronicile de tenis avem auditoriu cu fotoliu la cap, atârnam colierul de gâtul suinei.

De ca și cum textele susținute de Porsche, fără de care marile turnee n-ar mai avea sens, sunt despre tenis. Cum îmi vin în cap termeni tehnici, passing-shot, forehand și altele, mă pișc, îmi repet drăcovenii din sportul-rege, scot mama tautologiei de la naftalină, adică “echipa X are posesia”, și îmi trece.

Meșter și cavaleria-i ușoară ar putea lejer inventa o altă disciplină. Pariu că i-ați citi pe nerăsuflate cronicile?

Dar cred că s-a mai bătut monedă pe subiectul ăsta. Il est commencé.

ACESTE CRONICI ÎȚI SUNT OFERITE DE PORSCHE

---

Anna Bondar – Irina Begu 4-6, 2-6

Aoleu, prima impresie a turneului din Franța e utilizarea peste nivelul saturației a spotului cu “It’s the Most Wonderful Time of the Year” pe fundal. Am priceput, ideea e îndrăzneață, însă subconștientul îmi urlă la gratii ca nevinovatul care va fi eliberat peste 30 de ani. Se va ști atunci că n-a făcut nimic și că altul e criminalul. Deh, karma nu-i chiar fată mare.

S-avem pardon! N-am apucat încă să-mi achit ultima factură la gazele consumate hibernal și matale îmi agresezi reperele? N-o să mă fac brad și globulețe, cel mai probabil o să alunec pe aplicație. Mă doare fierea de la atâta jingle bells într-un mai ploios.

Irina s-a conectat lent la GS-ul fraților întru latinitate, impresia rundei inaugurale fiind că niciuna dintre fete nu are serviciu. Măcar a noastră deține un CV mai oacheș, fi-i-ar norocul de râs insului de la Resurse Umane care stătea călare pe fileu! Nu ieșea cum trebuie sau nu trecea, astfel se poate traduce ecuația nebună din setul pe care Begu l-a luat la 4. “Prea multă plasă”, ar fi putut arunca în silă un critic de artă gâtuit în năpatca de pe terenul pe care au fost distribuite românca și unguroaica. Doar cinci break-uri au fost sfințite în acest prim set. Doar cinci.

Multe, nene, măcar a mirosit a bine pentru a noastră, Irina inventând labirinturi din care a ieșit cu felinarul pe frunte și cu transpirația șiroind pe tâmple.

Abia la 4-4 și 6-4, cu game închis la 15, i-a mai funcționat serviciul, pentru ca în partea a doua să vedem o Irină mai puțin concesivă. Bucureșteanca, profitând și de alonjă, a desfăcut mai mult brațele și i-a luat hectarele de pământ Annei, lăsând-o într-o garsonieră fără apă și fără lumină. Dârză, Bondar a rămas la coadă la speranță, trimițând cât mai departe. Ar fi pupat eficiența dacă ar fi dat cu mai multă viteză. Labirint spuneam? De la 0-40, Begu a înșfăcat game-uri, pe ultimele două însușindu-le la zero. Dacă ești ultrasul ei, știi că nu te deposedează niciodată de emoții.

Face din chin piatră semiprețioasă, șlefuiește în supliciu ca temerarii pentru care workaholismul e sensul vieții.

Folclorul românesc poartă bogăția câtorva repere feminine de acest gen, m-aș fi oprit chiar la eroina din Baltagul, însă aș mai aștepta câteva tururi. În absența Simonei, prețuiești orice lung mioritic de linie în Slamurile Babane.

Marta Kostyuk – Aryna Sabalenka 3-6, 2-6

Dacă aș fi fost Sabalenka, și probabil că în viitor se va putea să intri cu tot cu bagaje prin anumite conștiințe și să dai save la ieșire, m-aș fi revoltat. La start de Grand Slam, mie, care sunt numărul 2 mondial, îmi servești Kostyuk? Nu e nici main-course, ca să fur din retorica purtătorilor de halat alb și tel din emisiunile TV, dar nici de suflecat la desert. Numărul 39 planetar o împachetase cu o lună și jumătate în urmă pe ditai Krejcikova, come on!

Nu și-ar fi dorit nimeni să petreacă niscaiva minute de cazare în cavitatea bucală a bielorusei în setul întâi, după ce ucraineanca îi unsese un break la zero și trecea la conducere, cu 3-2. Scrâșnea din dinți Aryna cum hurducăie niște flăcăi un ATV o dată la două zile în vecinătatea casei mele: praf, pulbere, răbdare pe jantă. Campioana de la Australian Open manifestă, totuși, un plus de condescendență, așa că și-a rezolvat din timp riscul unor complicații. La 5-1, în setul secund, când și papornițele sale strigau că vor la vestiare, a părut că Marta regretă despărțirea timpurie de Paris, dar jocurile erau făcute. E și o expresie în acest sens pe Champs-Élysées.

Jiri Vesely – Stefanos Tsitsipas 5-7, 3-6, 6-4, 6-7

Fănuțu sau mai exact cariera și skillurile sale pot fi recunoscute și postum. Nu e cazul să pună la suflet că trece drept un neînțeles, n-ar fi singurul poet din lume care în timpul vieții să fie considerat doar proprietar de maculatură și perciuni. Întrucât el locuiește pe alte frecvențe, ne-a lăsat pe noi, muritorii, să ne facem griji că Vesely, ajuns numărul 452, a urnit primul set cum numai el a știut spre un 5-3. Apoi i s-a terminat veselia. Șireturile au pus de-un nod și a umblat cehul ca după întâlnirea cu instituția din fundul curții: 5-7, unele erori făcute de Jiri fiind specifice locului ocupat în clasament. Deși omul a izbutit și mai multe în alte vremuri.

Parcă am zărit și o rădăcină de burtă la băiatul cu bentiță. Firește că de malț, cehii chiar fac bere. Și niscaiva tenis, Vesely punând serios osul la treabă pentru a-l deturna pe romanticul elen și, de la 0-2, adversarul lui Stefanos a urcat la trei mingi de setul decisiv. La 6-3 pentru ceh în tie-break-ul rundei a patra, sclipirile grecului au anulat pregătirile pentru decisiv. Și, ca să nu mai facă un drum în plus până la bancă, Tsitsi a închis businessul. După o nouă minge de set a lui Vesely, Fane a egalat grație unui aut mare al oponentului și s-a cocoțat pe match ball în urma unei noi lovituri senine dincolo de tușă. Se subînțelege, rebelul era trecut ca beneficiar. Apoi atenianul a trimis o directă în diagonală și poezia avea sens.

Maria Sakkari – Karolina Muchova 6-7, 5-7

Așa cum Tudor Chirilă nu poate să cânte decât despre mare, căci și în lullaby-ul fredonat cu Puya bombăne tot despre balta mirosind a solniță, nici Sakkari nu este în stare s-o articuleze pe Muchova. Anul trecut, tot la Paris, dar în turul doi, cine îi făcea Mariei ordin de deplasare spre domiciliu? De asemenea în două seturi, ambele adjudecate la tie-break. Iar în 2021 se petrecea nefăcuta la Madrid.

Karolina, piază rea! O controlezi mental pe madam numărul 8 mondial, altfel cinci duble greșeli într-un asemenea joc par destul de multe, nu-i așa?  

Când îți întâlnești baubaul, îți spui în gând “Tatăl Nostru”, dar cauți să pui mâna și pe o nuielușă. Cu bombe a început elena, ziceai că e singură pe teren la 3-0. Solitudinea – s-a mai demonstrat o dată – nu face bine, astfel că Muchova și-a montat masca de monstru și a întors la 5-6. S-a mers la lovituri de departajare, s-a și oftat la ultima minge a Mariei, o torpilă cu rama înspre acoperiș. Iar biata victimă, fără să aștepte motivaționale din peluză, a încercat să-și cotonogească angoasele. 2-0 în manșa secundă, pumni ridicați spre sfinții care urmăreau terifiați după norișori și cam atât.

Terapia n-a funcționat, lui Sakkari crescându-i păpădia în grădină după fiecare rafală a Karolinei. V-o spune subsemnatul cu foc la inimă: lupta cu planta pe care o puneți în salată e blestem mare. Ai nevoie de utilaje agricole performante și, eventual, de pile la ANM. De la 2-0, s-a ajuns la 4-5, favorita meciului dezamorsând două mingi de meci. Irascibilă, posedată de gândul cu nu-l poate dribla pe îmblănitul cu coadă, Maria a încheiat plat, afon, după ureche, siluind notele. 

Apropo, dacă te vrei la cuțite cu a lui Tsitsipas compatrioată, întreab-o dacă nu vrea poze cu Karolina!

Karen Khachanov – Constant Lestienne 3-6, 1-6, 6-2, 6-1, 6-3

Cine e Lestienne, care avea cotă 18 să-l elimine din start pe rusul Khachanov? Tipul a debutat abia anul ăsta, la 30 de ani, în turneele cu ștaif. Cam ca mine, că și eu mi-am luat permisul sau licența de a conduce, în eventualitatea în care vrem s-o spunem sofisticat, tot la trei decenii de viață. Dacă m-ar lua drept model, n-ar avea mari șanse. Bine că nu mă cunoaște! A avut 2-0, cu un Karen plimbat ca prin parcurile în care nu găsești ieșirea și te mai și jenează anumite necesități inghinale.

În setul 1, favoritul nr. 11 a scăpat măgarul în sufragerie și i s-a adăpat din vaza cu flori. Într-al doilea, întreaga herghelie a băgat botul direct în chiuvetă: să-ți dea Constantine, Constantine 6-1, lovind cu precizie de chirurg, de-ți vin jaluzelele în nas, e greu de suportat.

Apoi au început să-l doară picioarele pe franțuz. Și-a dat jos jambierele de voleibalist, a băgat trei-patru ture până la vestiare, s-a lăsat masat de specialist, i-au și scăpat și execuții de amator și tot spera să-l invite rusul la o bere. Ca să-i povestească de unde i se trage leziunea, că a fost și bolnav în copilărie și că, în general, regula turneelor cu trei seturi din cinci e o tâmpenie.

Mai mult ascuns în rundele pierdute categoric, Lestienne a revenit în decisiv și a dat în ele de ca și cum i-ar fi îmbrăcat altcineva șortul și balerinii. Suporterii, reaprinși de cheful ăstuia mic care până nu demult respira greu, i-au scandat numele ca la Balul Bobocilor. Cu toate acestea, Khachanov cobora din altă ligă. 6-3, cu game alb, și-l va întâlni pe moldoveanul Radu Albot.