Revenit după atâtea luni în care ne întrebam cât de mult a regresat, doar n-o să fii naiv să crezi altceva într-o perioadă în care antrenamentul specific și meciurile au fost doar pe casete, spaniolul are încă noroc de obstacole create parcă de propria echipă de mental coaching. N-ai cum să-i livrezi un Yibing Wu decât dacă ții la el. La Alcaraz. Poate că și sorții tânjeau după revenirea lui Carlos, n-o să mă gândesc la trasee dirijate cu bile ținute sub cloșcă.
Pe de altă parte, un turnesol “made in China” ca Wu nu te ajută cu nimic. Carevasăzică, indiferent cum ai da-o, tot nu-i bine. Tipul originar din Hangzhou e în zodia celor care acum joacă senzațional, iar peste cinci minute se duc la poarta stadionului și rup bilete pentru accesul pe turnichete. Dacă aș juca cu el, n-aș ști niciodată ce valoare ATP e de capul meu. Omul deține un bagaj vast de lovituri, însă de multe ori uită bagajul la cală. Pe Alcaraz l-a pus în încurcătură în această seară. Și nu o dată. Pentru ca apoi să-i apreteze moralul cu unele mingi ridicate la fileu ca pentru o sesiune de shooting.
Sarah Stier/Getty Images
Dragă Yibing, dacă parcurgi aceste rânduri cu Google Translate, să mă ierți, frate, dar nu te-ai gândit că trebuie să fie un motiv pentru care abia acum câteva minute, la 26 de ani, ți-ai bătut cel mai bun record personal? E vorba de trecerea de la turul 3 al unui Grand Slam spre reședința sa din Florida.
Alca, așa cum scriam și după primul său meci la US Open 2026, poate fi bătut. Acum. Aici. Chiar și în trei seturi. Până când i se încălzesc pistoanele, până i se prelinge uleiul de motor peste tot, până la unghia degetului mic de la picior. Copilul e conștient de treaba asta, probabil de aceea nici nu va suferi suplimentar în eventualitatea în care nu-și va apăra titlul. I se citește pe față, orice game câștigat e un plus, un work in progress. La 2-0 la seturi cu asiaticul care, după un forehand sclipitor, cu naturalețe taie frunze la câini și unghiile trecătorilor, ibericul a lansat de multe ori imperativul “Vamos!”.
Sarah Stier/Getty Images
Calitatea unui campion de cursă lungă se măsoară fix în capacitatea de a ști când poate doar cu proptele. Carlitos, față de anii trecuți, pare să se fi maturizat mult. Ceva din aroganța din care cu toții mușcăm în această etapă a vieții i s-a estompat. I-a mai rămas puțin, de gust. Nu se știe când e nevoie să te dai obraznic cu vreun fitecine neșcolarizat care abia așteaptă să-ți arate el cum stă treaba în fenomen.
Nu mă refeream la Wu, ăsta e băiat finuț. Îl pui pe rană în minimum de seturi.
Ofertă specială: cronici pe gratis direct la tine-n bătătură
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.
Discover more from Cronici. Satire. Șarje.
Subscribe to get the latest posts sent to your email.
