În timp ce scriu acest text îmi vine în minte, printr-un proces chimic intern cunoscut probabil doar de anatomişti, mirosul infect de metal jegos vopsit într-un albastru împuţit din trenurile româneşti.

Chinezii au bătut recordul mondial la viteză pentru trenurile comerciale nemodificate. S-a întâmplat pe linia rapida Beijing-Shanghai. Viteza atinsă de respectiva garnitură (sună ca dracu’, un termen de iz comunist şi total neadecvat – aşa cum se vede – timpurilor pe care le trăim trăiesc alţii) a fost de 486.1 km/h.

Oare cum o fi să ajung la Bistriţa în mai puţin de oră? Fără a sta în putoarea infectă din Băneasa aşteptând să decolez către Cluj, de unde să mai stau încă o oră jumate în maşină? Şi, evident, fără să dau nas în nas cu cearşafurile vechi, slinoase sau betonate, rupte şi arse, ale CFR-ului, cu care trebuie să trăiesc – vreau nu vreau – vreo 10 ore pe timp de noapte. Sau fără a petrece minim şase ore la volan, din care trei până la Braşov, pe o Vale a Prahovei pe care s-au pierdut în ultimii cinci ani miliarde de tone de benzină la cozi.

via

Mircea Meșter

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.