Francezii ar fi o echipă de fotbal senzațională dacă ar înceta, măcar pe perioada unei competiții precum Campionatul Mondial de Fotbal, să moștenească aroganța specifică poporului care a descoperit coada porcului și apa în mare. De la Platini la Benzema trecând prin Cantona și Zidane, Franța a avut dintotdeauna o atitudine vecină cu înfumurarea care reiese din modul în care își tratează adversarii, iar dacă te concentrezi puțin poți să simți faptul că jucătorii ăștia te urăsc personal.

Abordarea asta era să-i coste pe francezi în meciul cu Nigeria, jucat în optimile Cupei Mondiale. E adevărat că dacă joci împotriva unei echipe care s-a chinuit cu Iranul de parcă ar fi scos apă din fântână cu lingurița ca să stingă un incendiu, concentrarea îți scade instinctiv. Dar ar trebui, totuși, ca un gol marcat din ofsaid la limită și o dominație vizibilă, dar stearpă a adversarului nigerian în primele 30 de minute ale meciului să te facă să-ți pui întrebări, să te aduni de pe jos și să cobori nasul la treabă. Nu și pe francezi, care au continuat să trateze cu lejeritate meciul, Pogba și Debuchy fiind singurii care au amenințat poarta adversă în prima repriză. În momentele în care s-a întâmplat însă ca francezii să atace periculos, portarul nigerian Enyeama a reușit să se remarce, agățându-se de fiecare minge ca pakistanezii de autobuze (GIF).

Dacă pauza a venit cu egalitate pe tabelă, scor care pe vremea lui Zidane era acceptabil într-un meci cu Nigeria doar în primele 5 minute, francezii au revenit după pauză hotărâți să câștige, fiind injectați la vestiare cu o doză serioasă de realism. Din aplecarea asta spre exces de zel s-a născut în primul rând un tackling al lui Matuidi, care i-a îndoit ca pe-o macaroană fiartă glezna nigerianului Onazi (GIF). Francezul a scăpat de cartonașul roșu, arbitrul ezitând probabil între galben și suspendarea pe viață din activitatea sportivă. A ales prima variantă.

Când mai erau vreo 30 de minute din meci, francezii au început să-și scoată baghetele din ghiozdane și au urcat pe nigerieni ca Gavroche pe metereze. A urcat o serie de ratări imense ale lui Benzema și Cabaye, care au anunțat primul gol al meciului, venit în minutul 80. La o centrare mediocră din corner, portarul Nigeriei a ieșit dintre bare în derivă ca Piscine Molitor Patel și i-a pasat voleibalat lui Pogba, care a împins mingea în poarta goală cu eleganța și atenția cu care așezi o cireașă în vârful unui tort (GIF).

Franța conducea cu 1-0 ajutată de adversari, moment în care nigerienii au picat moral ca fânul din căruță și i-au lăsat pe oamenii lui Didier Deschamps să zburde liberi pe teren. De aici a venit și a doua reușită pentru francezi: Yobo a ținut neapărat să-și vadă numele pe tabelă la Mondial înainte să plece aspre vatra natală, astfel că a inventat un autogol la o fază tristă ca jocul Nigeriei din ultima parte a meciului (GIF). S-a terminat 2-0, scor care le asigură francezilor câteva zile în plus de huzur pe banii federației în Brazilia și un meci cu Germania în sferturi în care cea mai mare provocare va fi să rămână până la final în teren fără a se da bătuți.

FRANȚA-NIGERIA 2-0 (0-0)
Au marcat Pogba (80), Yobo (91-aut)
Statistici, echipe, comentariu live

Cu Schurrle, fără trâmbițe

Povestea din meciul Franței s-a repetat perfect până la un moment în partida dintre Germania și Algeria. Nu trebuia să fi analizat vreodată tehnico-tactic un meci, să știi care-s oamenii din naționala nemților sau chiar să ai habar de ce-i ăla ofsaid pentru a-ți da seama că partida asta este mai dezechilibrată pe hârtie decât un meci de lupte greco-romane între un boxer de categorie grea și o gimnastă de la junioare. Lucrurile păreau închise încă dinaintea meciului, pronosticurile arătau in corpore rezultate că germanii vor desființa fotbalul din Algeria în doar 90 de minute, iar clișeistica semantică națională, conform căreia nemții sunt oameni serioși, aproape ca ardelenii, ne făcea să fim siguri că echipa condusă de pe margine de Löw nu va juca meciul în viteza întâi, întinsă pe șezlonguri la umbră cu o bere-n mână și programul din sferturi în cealaltă.

Problema este că, în era tehnologiei, mașinăria perfectă nemțească – un conglomerat de metale grele, roți dințate și scripeți – funcționează degeaba ca unsă dacă nu are și un programator excelent care să-i updateze software-ul de fiecare dată când e nevoie. Iar atunci când se întâmplă ca tancul greoi să se lovească de o bicicletă agilă de trial, lucrurile nu stau bine la sprint pur.

Obișnuiți cu germani care atacă și-și rezolvă problemele urcându-le adversarilor fânul în pod foarte rapid – vezi exemplul Portugaliei, care a luat în grupe de la nemți ca la promoție – am asistat aseară la un meci în care picioarelor celor din naționala Germaniei s-au încurcat în minge ca firul căștilor uitate prin buzunare. Îl știam pe Schweinsteiger un tip care joacă cu rigla pe picior, însă ieri a pasat la adversar de parcă-și căuta nevastă pe Dealul Cocoșului și trebuia s-o impresioneze prin empatie. Știam că Özil e un jucător decisiv excelent, însă în meciul cu Algeria a ieșit de vreo trei ori cu mingea la picior în afara terenului, neanunțat, fără să pară că simte unde se termină gazonul și-ncepe ogorul. Îl știam pe Müller exact ca pe-un bisturiu cu laser și ultrasunete, însă ieri a luat portarul algerian la țintă de parcă juca Rațele și vânătorii, nu fotbal modern. Per total, nemții s-au împiedicat în minge și au atacat fără substanță degeaba, în stilul în care atacă România cu Andorra: știi că până la urmă batem, dar ne chinuim pentru un 1-0 de parcă am fi mâncat un borcan de murături cu tot cu sticlă și acum trebuie să-l eliminăm rectal.

De cealaltă parte, Algeria a făcut un meci excepțional în urma căruia probabil că Slimani, Feghouli și d-alde Mostefa vor intra în istoria fotbalului african ca exemplu de potențial. Chiar dacă cel mai bun jucător algerian și nu numai a fost portarul Rais, care a scos mingile trimise de nemți înspre poartă de parcă își pariase un rinichi pe scorul de 0-0, algerienii au avut câteva ocazii enorme de a marca, doar lipsa de exercițiu la capitolul goluri și ieșirile pe cât de nebune, pe atât de eficiente ale lui Neuer pe contraatacurile africanilor reușind să păstreze scorul nul. Apropo de Neuer, portarul neamț a reușit să joace pe trei posturi ieri, portar (GIF), fundaș (GIF) și mijlocaș de creație (GIF) urmând să primească prima de calificare în sferturi pentru trei colegi ai săi dați dispăruți în meciul de ieri.

Chiar și în condițiile în care germanii au împins cu toate liniile mingea spre poarta algeriană în repriza secundă, scorul a rămas 0-0 după primele 90 de minute, dovadă febrilă a faptului că atunci când portarii sunt cei mai buni jucători de pe teren, meciul are mari șanse să fie frumos chiar și fără goluri înscrise.

Totuși, nemții și-au adus aminte înainte de cele două reprize de prelungiri că nu joacă pentru Feroe și au reușit să înscrie când algerienii nici măcar nu apucaseră să se reașeze pe teren. Era minutul 92 când Schürrle a primit o centrare de pe partea stângă și a marcat printr-o execuție pe de o parte norocoasă, pe de altă parte complet întâmplătoare (GIF). Un fel de stângu’-n dreptul reușit. Era 1-0 iar uzinele germane începeau să producă de bucurie de unele singure, în miez de noapte, ca să dea exemplu de eficiență și implicare.

Algerienii au încercat să revină, însă programul lor de spălare se baza pe apărare, nu pe atac, astfel că asalturile au fost la fel de eficiente ca o bâtă de baseball care încearcă să taie castraveți. Iar nemții au mai marcat o dată, pe contraatac, Özil spărgând cu sete zidul algerian de la 6 metri după un atac în care neamțul care joacă pentru Arsenal a părut că e singurul în stare să înțeleagă faptul că un șut sănătos la vremea lui e mai eficient decât fotbalul-Excel (GIF).

Chiar dacă Algeria a marcat un gol meritat în minutul 120 (GIF), când pe teren apăruseră deja îngrijitorii care tăiau gazonul pentru următorul meci, Germania se califică chinuit în sferturi, sperând că francezii – viitorii adversari – au adoptat algerieni de oraș ceva mai puțin implicați decât verii lor de origine controlată de la țară.

GERMANIA-ALGERIA 2-1 după prelungiri (0-0, 0-0)
Au marcat Schürrle (92), Özil (119), respectiv Djabou (120)
Statistici, echipe, comentariu live

Meciurile de marți în optimile de finală World Cup 2014

Argentina-Elveția (ora 19)
Belgia-SUA (ora 23)

Pentru a te abona prin e-mail la seria de articole World Cup 2014, faza pe fotoliu, introdu adresa de e-mail în meniul din dreapta.

Mircea Meșter

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.