Cele cinci meciuri din Playoff-ul Champions League de marți nu au oferit nici o surpriză, asta dacă nu cumva sunteți surprinși de faptul că echipa lui Mario Balotelli nu a contat în atac sau că Sevilla are noroc din nou în prelungiri cât Torre del Oro, doar așa, cât să mai plângă un pic Mircea Lucescu când își amintește de Palop. Ca să nu mai zicem că și-au făcut mâna la noroc taman cu turcii atât de prieteni românului nostru.
Embed from Getty Images
Să vedem, deci, ce-ați ratat dacă ați avut alte planuri în sacra zi de marți seară, când meciurile din Playoff-ul Champions League au semănat ca ecou mai degrabă cu fazele medii ale defunctei Cupe Intertoto, dacă-și mai amintește cineva despre competiția-breloc în care echipele românești reușeau să mai bată și ele pe ici, colea nume mari din Europa. Vezi Gloria Bistrița – Atletico Madrid 2-1 undeva prin 2008. Știm, nici nouă nu ne vine să credem când recitim asta.
Aceste texte îți sunt oferite de:
Seria de articole UEFA Champions League, faza pe gazon vă este oferită de Nissan, sponsor principal al celei mai importante competiții europene intercluburi. Încasările vor fi donate în scop caritabil.
FC Astana – Celtic Glasgow 4-3 (în tur 0-5)
”Ce vreme perfectă pentru fotbal!”, exclama Bill Shankly într-o rară zi cu soare de pe malul Mersey-ului, apoi continua: ”Nu ne mai trebuie decât o minge și niște iarbă verde”. Așa și-or fi zis și kazahii de la Astana, fericiți că mai e puțin din august și uite, acușica vine iarna, că doar d-aia n-au ei iarbă, ci covor, dar asta e, merge și așa. Lipsa vieții sub crampoane a fost compensată prin multă viață deasupra acestora.
Embed from Getty Images
Deși au fost fost mozoliți cu 0-5 în tur, deci aveau toate argumentele să li se rupă besbarmak-ul de meciul de fotbal cu Celtic conform tradiției est-europene, kazahii au luptat cu toate părțile corpului și chiar cu mici arme albe, ca-ntr-o nuvelă de Gogol. De altfel, au dat și multe gogoluri: vreo patru. Insuficient pentru calificare, dar suficient pentru distracția publicului și mai ales a pariorilor, pentru că, se știe, 7+ la goluri marcate este pariul preferat al celor care au presimțiri bazate pe telefoane primite. Nu insinuăm nimic, evident, cum am putea insinua ceva legat de pariuri și momârlănii făcute de unii de prin Asia? Doar pe undeva pe-acolo s-a născut Isus.
Embed from Getty Images
Zgârciți cu fotbalul prin tradiție până prin minutul 80, când erau conduși cu 4-1, scoțienii au început să scoată astanele din foc odată cu șutul lui Nitcham, care a făcut 4-2 și i-a dezumflat pe mujicii din tribune, care până atunci chiar speraseră că minunile se pot petrece și în spațiul ex-sovietic, nu doar la Liberec sau pe lângă spitalul Floreasca (niciodată în). Celtic a mai marcat și golul 3 pe final, dar omul cu moacă de Charlie Chaplin de pe bancă, cunoscut și ca Brendan Rodgers soției și prietenilor apropiați, ar trebui să treacă pe la biserică să dea niște acatiste pentru viii din Astana și pentru norocul lui chior, mai ales dacă ne gândim că în meciul tur Celtic câștigase cu 5-0 după ce avusese în total 3 șuturi pe poartă. Mă rog, până una-alta avem Celtic în Grupele Champions League, nu Astana. Iar asta e bine pentru tradiție. Nu pui petrol în sarmale.
Embed from Getty Images
Nice – Napoli 0-2 (în tur 0-2)
”Nice n-au mișcat”, ar titra un amator de figuri de stil după un meci în care Napoli a stat mai mult în jumătatea francezilor de teren decât au stat otomanii în jumătatea de sud a României în decursul respectabilei istorii. Cu vârful Balotelli spectator de lux (cele mai bune locuri din toată arena) la repetatele 5 contra 2-uri executate de piticii lui Sarri, francezii s-au predat mai repede decât în 1940.
Embed from Getty Images
S-au marcat doar două goluri din voința divinității, dar, în afară de avionul de întors, italienii și-au construit la Nice uzină de ratări care a funcționat la foc automat și cu eficiență maximă. În afară de golurile lui Callejon și Insigne, firești și atât, cel mai impresionant la albaștri a fost, în ambele manșe, pressing-ul atât de avansat și atât de eficient încât fundașii lui Napoli puteau bine-mersi să-și ia un medical sau chiar un paternal, doar așa, cât să mai aibă Ministrul Muncii de la noi niște exemple tâmpite de dat legat de ”ce ne-am face dacă X ar fi român?”. Cât despre Pepe Reina, de meserie portar pe la Napoli, ne-a transmis să-l trezim în septembrie, ca-n cântecul ăla, că atunci se joacă e primul meci în grupe.
Embed from Getty Images
Sevilla – Istanbul Bașakșehir 2-2 (în tur 2-1)
Echipa aia din Istanbul cu nume atât de greu de pronunțat încât și turcii au prescurtat-o ”BB” a fost cât pe-aci să-i trimită pe comentatorii Dolce la cursuri de dicție. Adică a fost foarte aproape să se califice în grupele Champions League chiar dacă în tur au pierdut cu 1-2 acasă cu Sevilla, iar la finalul meciului ăluia până și Allah li s-a arătat când l-au rugat să-i ajute în retur: ”Nu știu, (Os)man, nu mă bag, ești nebun?”. Turcii au deschis scorul după o fază de anii ’90, adică una în care mingea a trecut pe rând pe la Emre Belozoglu, Clichy și Adebayor. Da, Emre ăla e fostul coleg al lui Hagi de la Galatasaray, pe vremea când Florinel Coman învăța să articuleze cuvinte. Încă învață.
Embed from Getty Images
Sevilla a întors scorul în repriza a doua, dărâmând de două ori baiazidul apărării adverse, dar Edin Visca, un bosniac înrolat în atacul Porții de care n-a auzit nici maică-sa de niște ani, de când a plecat de acasă, i-a băgat-o în ațe lui Rico dintr-o poziție deloc suspectă de ofsaid. În sensul că a fost offside clar.
La 2-2, bosforenii mai aveau nevoie de un gol ca să arunce Sevilla ca pe lături în atât de iubita Europa League, iar pensionarul Emre și cei 37 de ani ai săi au avut ocazia de a-și acorda ultima dorință înainte de retragere cu o lovitură liberă de la 20 de metri venită în ultimul minut. Omul a respirat adânc, și-a amintit momentele în care se uita la Hagi cum se bat astea, a gâdilat coțofana jos și zbang!, o bară laterală plină la care portarul spaniol se uita ca un turist japonez căruia tocmai i se furase aparatul foto la eclipsa de soare răsare (VIDEO).
Embed from Getty Images
Și s-a terminat 2-2 după ce Sevilla a tras turcește de timp în ultimele patru minute. Poate cele mai scumpe minute din istoria omenirii. La mijloc erau, totuși, niște milioane bune de euro.
Embed from Getty Images
Maribor – Hapoel Be’er Sheva 1-0 (1-2)
Slovenii de la Maribor au câștigat datorită golului înscris în deplasare cel mai echilibrat meci al zilei. Așa o spune scorul tur- retur și mai ales așa bănuiește lumea, pentru că la meciul ăsta nu s-au uitat nici măcar arbitrii. Nu ne întrebați nici cum au ajuns Maribor și Be’er Sheva în Playoff-ul Champions League, da’ știm sigur cu mai departe merg slovenii, care au mai mirosit competiția asta prin 2014, când au făcut egal cu Chelsea, Schalke și Sporting în grupe, deci nu știu să se facă de rușine chiar dacă echipa vine dintr-o țară care are mai puțini locuitori decât Bucureștiul. E adevărat însă că-s mult mai oxigenați de pădurile alea care le acoperă trei sferturi din suprafață.
Rijeka – Olympiakos 0-1 (1-2)
Singurul lucru care le poate da o mică speranță grecilor, la ce fotbal de toată jena au, este că există niște băieți care au fotbal și mai prost și, din când în când, urmașii lui Zeus pe linie paternă vor avea norocul să cadă cu ăștia mai loviți de soartă în Playoff-ul grupelor CL. Rijeka, de exemplu, nu știe nici cum a ajuns aici, nici cum a scăpat fără 10 goluri primite în tur, dar astrele s-au aliniat la pozițiile firești în retur. Doar când vine vorba de rezultat, însă, pentru că Rijeka a șutat în retur, totuși, de 14 ori la poartă, iar grecii doar de 4. Dar asta e și răzbunarea a ceea ce s-a petrecut în tur. Arma prostului și-a soartei.
Embed from Getty Images
Și așa, că tot veni vorba de noroc, vă reamintim că miercuri seara, pe vremea asta, nou-înființata FCSB se bate cu Sporting pentru acces la geanta cu bani a celor de la UEFA. Că sportiv nu cred că are cineva pretenții ca vreuna dintre cele două echipe să intre în Champions League ca să tragă la finală. Noi vom fi, evident, pe baricade, verificând zeii la pașaport ca să vedem dac-au fost români sau s-au relocat între timp în Portugalia, că-i vinul mai bun și fado-ul ceva mai melodios decât ce s-a cântat în ultimii ani pe la Cerbul de Aur. Om trăi și-om trăi.
UEFA Champions League. Playoff, retur
Meciuri programate miercuri, 23 august
Despre Andrei nu se știu foarte multe lucruri, însă este cert că e atât de pasionat de fotbal, încât legenda spune că și-a trăit jumătate din viață în mașină, pe drumurile dintre stadioanele din țară și nu numai. Ultima dată a fost văzut în fața televizorului, așteptând cu interes momentul în care nu va mai avea cum să ia peste picior fotbalul de la noi.