După 0-0 pe Nou Camp în returul sferturilor de finală din Champions League, fanii Barcelonei s-au plâns de faptul că Juventus e o echipă prea defensivă. Ceea ce, dacă ne gândim că acuzația venea la finalul unei duble manșe pe care echipa defensivă o câștigase per total cu 3-0, e ca și când ți-ar rupe Chuck Norris toate oasele, dar tu te-ai plânge că nu l-ai putut bate pentru că moșul fugea prea repede.
Ei bine, când s-au dus la Torino deciși s-o atace pe Juve după ce pierduseră acasă cu 0-2, tinerii frumoși și liberi prin apărare de la Monaco știau, probabil, că nu există o sinucidere mai dureroasă și mai sigură decât, poate, dacă apari ținându-te de mână cu alt bărbat la o ședință din Parlamentul României. Au făcut-o, totuși, spre deliciul monstrului italian care preferă oricând să te mănânce la el în vizuină decât să alerge ca prostul după tine prin ditamai Europa.
Bătrâna Doamnă a chicotit, amintindu-și pare-se de propria tinerețe, când învârtoșatul Mbappé a ciupit-o de pielea tăbăcită undeva prin minutul 5, când Monaco ratase deja vreo 3 ocazii și avusese un penalty neacordat. Peste încă 2 minute, Buffon și-a trosnit leneș articulațiile trecute deja prin crize de sciatică și reumatism, întinzându-se alene după șutul peste al lui Falcao. Părea că Monaco n-a venit la Torino doar în scop caritabil, oferindu-ne un debut de meci în care francezii care se închină la prinț au dat semne că are potențial să execute lucrări de reconstrucție și recuperare a scorului crunt din tur.
Dar, odată dezmorțită, bunicuța Juve s-a aranjat imediat atât de bine și atât de sexos de puteai să juri că e măcar noua Primă Doamnă a Franței.
ACESTE TEXTE ÎȚI SUNT OFERITE DE:
Seria de articole UEFA Champions League, faza pe gazon vă este oferită de Nissan, sponsor principal al celei mai importante competiții europene intercluburi. Încasările vor fi donate în scop caritabil.
De altfel, dacă tot am călcat pe subiect ca pe greblă, să spunem că tot pe considerente geriatrice a fost lăsat la vatră și Dani Alves de Barcelona. Stropit însă cu apă vie din râul Pad, brazilianul se zbenguie prin Liga Campionilor ca o veveriță care-a căzut victimă farsei străvechi cu cocaină în alune. Nu, nu găsiți așa ceva la supermarket, deci stați liniștiți la locurile voastre și citiți în continuare. Fundașul dreapta care obișnuiește să lase bilet în 16-le propriu cu ”Revin în 2 minute, sunt plecat în atac” a rezolvat rapid ecuația în care se căuta prima finalistă de la Cardiff, cu o pasă de gol și un gol. Asta după ce în tur reușise două assist-uri numai bune de băgat în vitrină la Muzeul de Artă. În returul de ieri, pasa a fost o diagonală măsurată cu micrometrul pentru Mandzukic, iar golul l-a ridicat de pe scaun până și pe viitorul adversar Zidane, despre care știm sigur că e sensibil la șuturi spectaculoase, întoarceri de kinogramă și italieni care înjură de mamă: un voleu din fundul grădinii din spatele azilului, după ce altfel eroicul Subasic boxase mingea la un corner.
De menționat că înainte de golurile marcate în minutele 33 și 44 și chiar și între ele, Juventus – această echipă prea defensivă pentru gustul fanilor Barça – a avut următorul pomelnic: două ocazii Dybala, două Mandzukic, una Pjanic, iar Higuain a bătut recordul pe unitate cu trei ocazii cât propriul salariu plus un gol anulat din ofsaid. Ce să mai, ne-am săturat de atâta defensivă până la pauză, mai că ne venea să punem pe Youtube un meci ofensiv cu opt sute de pase date de-a latul terenului al Barcelonei, ca să ne mai revenim.
În prima parte a reprizei secunde, doar remarcile de stand up comediant răpit și obligat sub amenințarea cuțitului să comenteze un meci de fotbal ale lui Emil Grădinescu au mai întreținut atmosfera. Dintre ele, am remarca vreo trei, după cum urmează. Locul 3: ”Privește, Barcelona! Privește și plângi, ce jucător ai lăsat pe drumuri!”. Locul 2: ”Doamne, ce urât e Mandzukic când se enervează!”. Și, câștigătoare, inegalabila ”Cum e să fii blond în cap și să ai un Porsche roz? Doamnelor și domnilor, acesta este Bakayoko!”
Din fericire, Mbappé își dublează fișa postului de marcator cu cea de întrerupător de elucubrații și a decis să strice al șaptelea meci în Ligă fără gol primit de Juventus, curentându-l pe Buffon din colțul careului mic cum făcea Florentin Petre în vremurile bune. Iar francezul a devenit cel mai tânăr marcator din istoria semifinalelor UEFA Champions League, unul dintre recordurile pe care Messi și Ronaldo nu le vor putea bate niciodată în viața asta.
Meciul s-a aprins instantaneu ca imaginația unui gerontofil care se uită pe internet la clipuri cu Buffon. Punctul culminant nu a fost însă vreun alt gol și nici măcar ocaziile, deși alea au tot curs. Ci faza din minutul 73, la care bodyguard-ul polonez Glik l-a călcat pe genunchi intenționat pe Higuain. Și a făcut-o suficient de apăsat încât crampoanele care păreau ascuțite la polizor să-i lase argentinianului niște semne cum n-a mai lăsat vreun polonez de la proverbiala lor rezistență din al Doilea Război Mondial. Imediat după agresiune, Higuain a încercat să-și lovească adversarul de jos, dar s-a zbătut ca un cărăbuș obez întors pe spate, incapabil să se ridice atât de repede încât să se răzbune. Iar argentinianul a izbucnit în lacrimi ca, fapt ce l-a făcut pe un fan al celor de la Juventus să exclame pe Twitter: ”Wow, ultima oară când l-am văzut pe Higuain plângând așa a fost la McDonald’s, când i-au zis că s-a stricat mașinuța de făcut înghețată!”.
Finalul n-a mai adunat emoție și s-a derulat mai degrabă mecanic, lăsându-i pe fanii italieni să cânte relaxați ”Povestea unei mari iubiri”, refrenul imnului echipei lor, în timp ce jucătorii lui Juventus de pe bancă l-au stropit cu apă pe costum pe Allegri, care nici nu s-a mai dus să se bucure cu jucătorii după ultimul fluier, probabil de rușine că arăta ca un oficial stelist care și-a petrecut un meci sub tribuna oficială din Giulești.
4-1 scor la general, ceea ce înseamnă că Juventus a marcat 10 goluri din optimi încoace și a primit doar unul. Iar defensivul bloc din fier-beton al celor de la Juventus așteaptă să se întâlnească în finala de la Cardiff cu jucăușa și pe alocuri crunt de distructiva bormașină a lui Real Madrid, care astăzi are meci retur la Atletico. Dar despre asta vom vorbi în cronica de mâine.
[table id=103 /]
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.
