Nu știu la ce v-ați așteptat voi, dar Real Madrid a terminat grupa pe locul întâi, cu o victorie facilă în ultima etapă, deși acum nici 4 ore țâțâiau fundurile prin vestiar de produceau curent pentru jumătate din capitala Spaniei. Și nu doar că au terminat lejer, natural, cum omori un țânțar care și se așază perfect pe podul palmei într-o seară de vară, ci a trebuit să reiau toate cronicile scrise de-a lungul acestei toamne ca să mă asigur că vorbim de aceeași echipă care a luat două bătălii de la Șahtior Donețk, meciuri în care Raphael Varane a jucat de parcă l-au drogat ucrainenii cu zacuscă.
Embed from Getty Images
Cu un Ramos ascuns sub o barbă de călugăr hipster înfipt din nou în centrul apărării după vreo lună de evacuare, Madridul a părut că are din nou roțile unse, evitând să scârțâie ca tramvaiul 14 la viraje de fiecare dată când adversarii au îndrăznit să treacă de mijlocul terenului. E adevărat că nu au făcut-o foarte des oricum, pentru că în meciul ăsta decisiv pentru ca chelia lui Zidane să nu prindă riduri au început brusc să joace fotbal toți băieții pierduți în spațiu în ultimele săptămâni. De la Modric la Benzema (care a și împuns cu cornul cele două goluri ale meciului), de la Lucas Vasquez la Rodrygo. Altădată omul vitruvian care inventa picioare și mâini întru spălarea imaginii clubului, Courtois a plecat astăzi acasă cu echipamentul impecabil, fără ca măcar o pată de gazon să-i întineze nuanțele. Asta dacă a jucat, că nu suntem extrem de siguri de asta.
Pe scurt, Madridul a arătat în sfârșit ca Madridul, nu ca trotineta cu ataș care a luat bătaie acasă de la Cadiz și Alaves în ediția asta de campionat. În care doar faptul că Barcelona e și mai îmbâcsită îi salvează pe madrileni.
Embed from Getty Images
Acestea fiind spuse, nu uităm că Real Madrid a jucat într-o grupă în care teoria spunea că Inter e echipa de bătut, deși italienii au rămas iar pe dinafară chiar dacă nu mai aveau de făcut decât să bată astăzi acasă la Șahtior ca să se califice în primăvara Champions League. Adică da, Real Madrid s-a jucat azi cu Monchengladbach cum se joacă mâța mea cu roțile dezasamblate ale jucăriilor Lego, dar nu uităm că în fața spaniolilor a stat Borussia aia mai firavă, nu cea galbenă.
Apropo de Borussia, nemții s-au calificat și ei în primăvara din UCL pentru că Inter și Șahtior au făcut un egal sec ca o mușcătură dintr-un burete prăfuit în partea cealaltă a grupei. Frumoase momentele în care toți jucătorii echipei germane s-au strâns în jurul unei tablete ca să vadă finalul de la Milano, cu tricourile îndesate între dinți și cu mâinile măturându-le pleata. Mi-am adus aminte de episoadele în care aveam emoții în meciurile vecine la calificările României pe la turneele finale și ne strângeam în jurul radioului ca să ascultăm mișcările tectonice invizibile de pe partea cealaltă a undelor. Frumoase momente. Dacă ești născut după 1990, scuză-mi pledoaria melancolică. Sper să simți și tu bucuria unei calificări după ce adversarii ratează un penalty fix când ne ard șosetele mai tare. Dar nu avem noi norocul unui Inter care și-a dat foc la valiză și nu va mai continua nici măcar în Europa League. Nope. Noi prindem doar echipe care vor să se afirme, nene: islandezi, macedoneni, nemți. Găsesc toți motive să joace bine tocmai cu ai noștri.
Celelalte meciuri ale serii în Champions League
Cronicile sărite de pe fix ale acestor partide pot fi citite doar pe pagina de Patreon a blogului. Devii patronul cronicilor susținându-le cu o sumă lunară la alegere.
PSG – Bașakșehir 5-1
Salzburg – Atletico Madrid 0-2
Ajax – Atalanta 0-1
Midtjylland – Liverpool 1-1
Bayern – Lokomotiv 2-0
Manchester City – Marseille 3-0
Olympiacos – FC Porto 0-2
Become a Patron!
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.
