Dacă te apuci și cauți Islanda în Biblia fotbalului, singura referință reală existentă se ascunde undeva între participarea Jamaicăi la Mondiale și capitolele despre invenția steagului pentru arbitrii asistenți. Eidur Gudjohnsen este primul și singurul nume islandez care a reușit până acum în viața de pe gazon, jucătorul care a ajuns astăzi la 37 de ani semnând condica de prezență pe la echipe precum Chelsea, Barcelona și Monaco înainte de a liniști turația prin Grecia și Belgia pentru a eșua în final prin China și Norvegia, acolo unde vârsta contează prea puțin cât timp ești blond, înalt și nu-ți sare mingea din picior ca din colțul bordurii.
În condițiile astea, ce au reușit să facă islandezii la Euro 2016 ar putea părea o chestiune vecină cu schimbarea apei în vin. Eventual chiar schimbarea apei dintr-un pârâu poluat de fabrica din Copșa Mică în sticle îmbuteliate de Domaine Coche-Dury Corton-Charlemagne. Deși islandezii au ajuns la Europeanul din Franța după ce au stors zeaxanthina și luteina din portocalele olandeze, tradiția spune că e greu ca o insulă cu mai multe gheizere decât vestiare să reușească să scormonească în cazanul mereu plin cu talent al echipelor care joacă fotbal mai mult din obligație istorică decât din entuziasm.
Seria de articole Euro 2016, faza pe fotoliu vă este oferită de Volvo România.
Toate încasările vor fi donate în scop umanitar către Mariana Oprea, una dintre supraviețuitoarele din Colectiv. Povestea ei poate fi citită pe larg aici. Citești gratis articolele de pe acest blog, dar poți dona și tu orice sumă pentru ca Mariana să poată avea o viață normală:
Oprea Mariana
Cont IBAN: RO66RNCB0297109441120001
Cont deschis la BCR, filiala Colentina nr. 26
Cod Swift: RNCBROBU
Și totuși, satelitul islandez s-a învârtit. Jucători pentru care cele mai mari pericole în viață erau până acum câțiva ani pescărușii care furau peștele familiei s-au transformat într-un timp scurt într-o formație care-și folosește elanul muncitoresc pentru a mătura navele adverse. Islanda nu pierduse niciun meci la actualul European, reușind pe parcurs să-i umfle carotida de nervi lui Cristiano Ronaldo, să le dubleze ghețarii austriecilor și să le bage pește-n gulaș maghiarilor înainte de a trimite acasă Anglia, echipă căreia i-a reamintit că ar fi fost mai bine dacă nu despărțea rugby-ul de fotbal la răsăritul celor două sporturi.
Islandezii au reușit la prima lor participare la un turneu final european să egaleze recordul absolut al României la această competiție, iar sfertul de finală contra Franței, care s-a jucat la Paris, era unul optimist pentru gașca de islandezi care joacă fotbalul – cel puțin până când malaxorul de vânzători de carne de fotbalist la kil își va intra în drepturi – așa cum era el la începuturi: pe bani puțini și de plăcere. Și de ce și-ar fi făcut islandezii griji? Până la urmă jucau cu Franța, o echipă care s-a chinut să bată repetenții din România în primul meci de la Euro, când ochii întregii lumi fotbalistice erau benoclați spre Stade de France. În plus, indiferent dacă băteau sau pierdeau în acest meci, insularii urmau să dubleze consumul de alcool pe cap de locuitor, pentru că islandezii au dovedit că nu așteaptă niciodată finalul unei ecuații pentru a se bucura de rezolvarea acesteia.
Meciul de pe Stade de France a început sub o ploaie sănătoasă care a înmuiat bine gazonul și l-a transformat într-un patinoar igrasios cu aderență precară, fenomen care în Islanda este cunoscut sub numele de zi normală. Aflați în cadru familiar, cu șosetele pline cu apă și noroi, insularii au uitat scopul și durata vizitei și au intrat în meci relaxați, cu atitudinea cu care ies dimineața în grădină în șlapi prin lavă ca să-și bea cafeaua.
Francezii au prins nas și au intuit faptul că islandezii și-au pus talentul în modul avion, începând meciul cu elanul unei bile de flipper aruncate cu furie de palete. Era minutul 12 când Blaise Matuidi a aruncat o minge plouată peste apărarea paralizată a Islandei și, în timp ce fundașul dreapta Saevarsson măsura înălțimea pasei cu vârful capului, Giroud prelua și-și punea remorcherul Mântuirea la treabă, spărgând gheața dintre picioarele portarului Halldorsson printr-un șut lipsit de sensibilitate ca un clește de dentist (video).
Loviți de golul francez ca de TGV, islandezii s-au clătinat cu alura unui boxer care a intrat în meci sub efectul prafurilor legale. Cu portița scoasă din țâțâni, curtea Islandei s-a transformat în discotecă de sat în care singurul criteriu de selecție a clienților e nuanța bronzului prins la sapă. În aceste condiții, nu a mirat pe nimeni faptul că Franța și-a făcut cărare cu tractorul prin firavul porumb islandez, căruia tocmai îi dădea mustața. Responsabilitatea traducerii acestei situații în limbaj fotbalistic i-a revenit lui Paul Pogba, clown-ul nemachiat al cocoșilor, care a demonstrat că islandezii își folosesc media de înălțime doar pentru a speria cu statistica, cum face România cu rezultatele economice la nivel european. Pogba s-a înălțat la o jumătate de metru peste fundașii adverși la o lovitură de colț și a împuns mingea cu capul în plasă cu viteza claxonului de taximetrist la semafor (video).
Era 2-0 în minutul 20, iar momentul începea să semene cu cel în care eroul jocurilor video trece victorios peste toate stagiile doar pentru ca monstrul de la final să-i verse o secure-n moalele capului și să-l trimită la strâns de zmeură în ținuturi verzi și ceva mai blânde din punct de vedere climatic.
Inerți și amorțiți, islandezii s-au prins că foile pe care era descris planul B au ars în ultima erupție a vulcanului Eyjafjallajökull, singurele deranjamente în EKG-ul plat al insularilor fiind câteva auturi bătute lung, în careu, după modelul prin care Islanda a reușit să marcheze de câteva ori bune la acest European. Spre deosebire de englezi, care au fost luați pe nepregătite de mișcările tactice islandeze surprinzătoare ca punctul de deasupra literei i, francezii au venit la meci cu toate cărțile citite și le-au închis ușile în nas adversarilor.
Gluma s-a îngroșat spre finalul primei reprize, atunci când Payet și-a îndeplinit tradiționalul target de meci și a dat drumul la câini printr-un șut plasat din afara careului care s-a așezat cuminte lângă bară (video). La nici două minute distanță, pe când arbitrul se pregătea să le scoată islandezilor cuțitul dintre ventricule fluierând pauza, francezii au găsit contextul potrivit pentru a marca unul dintre cele mai frumoase goluri care au combinat munca de echipă și execuția personală la Euro 2016. Apărarea islandezilor, care a demonstrat la această competiție că poate fi la nevoie zid supersonic, a fost transformată din nou în bucată de caș lăsat în soare și a clacat pentru a patra oară în această partidă după ce o pasă aparent inofensivă trimisă de la marginea careului francez a ajuns la Griezmann, care a deconectat Islanda de la aparate printr-un lob subțire ca obrazul unei fete de curte (video).
Dezmembrată ca un șoarece de laborator la facultatea de medicină veterinară, echipa Islandei a revenit de la vestiare reconstruită din propria zeamă, precum personajele din Terminator. Deși era evident că o doză din aluminiu zdobită sub șenile poate să revină la viață doar dacă e transformată în bijuterii de mâna de paișpea, islandezii au ținut cu tot dinadinsul să nu plece de la Euro înainte să rupă câteva pene din coada colorată a cocoșilor francezi.
La 10 minute după pauză, Islanda marca primul său gol după o fază care în ultima ei parte ne-a adus aminte de cel de-al doilea supozitor pe care Ilie Dumitrescu l-a înfipt între buzele reci ale Argentinei la Mondialul din 1994. Pasa numărului 10 de atunci, Gică Hagi, a fost simulată de numărul 10 de acum, Gylfi Sigurdsson, iar latul fin al lui Ilie Dumitrescu a fost copiat de o deviere ceva mai grunjoasă a lui Sigthorsson (video). Era 1-4, iar francezii începeau să caute numerele de telefon ale celor de la Dinamo pentru a nu risca o întoarcere de scor forestafălticeneană. N-au avut unde să sune, pentru că ai noștri nu lucrează decât în timpul orelor de program, iar duminică la ora 23 nu se pregătește nici dracu’ de Liga Campionilor.
Cu legăturile telefonice în beznă, francezii au revenit la strategia principală a echipei și, la trei minute de la golul Islandei, Olivier Giroud marca al cincilea gol al Franței la o fază în care portarul islandez ne-a explicat practic motivul pentru care jucătorii din insulă obișnuiau să vină la fotbal între două schimburi la uzină (video).
Conduși cu 5-1, islandezii au lăsat garda jos și au ieșit la bătaie în pielea goală și aruncând pumni în aer în întuneric, cu speranța că prind în radar o față de adversar, o măslină, o atenție, pentru a se răcori în tihnă după ce au primit în 60 de minute mai multe șuturi în fund decât în tot restul competiției. Ajutați și de faptul că Deschamps i-a scos din teren pe marcatorii golurilor pentru a-i băga la masaj, recuperare și cursuri de robotică aplicată în vederea semifinalei cu Germania, insularii au presat, au ratat două ocazii mari, dar au și marcat încă o dată la final de meci. Bjarnason a fost cel care a oprit autobuzul islandez la ultima stație de la acest turneu final, marcând cu capul după o centrare care a depășit toată echipa Franței, prea ocupată cu sărbătorirea calificării pentru a se mai agita cu mărunțișuri (video).
S-a terminat 5-2 pentru francezi într-un meci care a început cu premise jenante pentru islandezi, dar care s-a terminat cu singura concluzie logică care se poate enunța în condițiile astea: unica echipă care s-a făcut de mătură în meciul ăsta a fost Anglia, eliminată de Islanda în meciul anterior.
Una peste alta, planetele s-au aliniat pentru o semifinală între gazdele competiției și campionii mondiali în excercițiu. Dacă germanii au reușit să facă uitată pizza în cuptor la meciul din sferturi cu Italia, francezii se vor afla în fața primului gard cu adevărat înalt la această competiție după ce până acum au făcut alergare ușoară printre jaloane fixe. Franța a jucat în ordine cu România, Albania, Elveția, Irlanda și Islanda, echipe care ar putea compune foarte bine o grupă accesibilă de calificare la o competiție cu ceva mai mult pedigree decât Europeanul diluat la care am asistat în 2016.
FRANȚA-ISLANDA 5-2
Au marcat: Giroud (12, 59), Pogba (20), Payet (43), Griezmann (45), respectiv Sigthorsson (56) și Bjarnason (84)
Cine merita să câștige? În mod sigur nu Anglia
Ce am învățat din acest meci? Că Islanda a dat doar de desculți până în această fază a competiției.
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.
