- Simona Halep se califică în sferturi după un 6-3 6-2 scurt cu Naomi Osaka.
- Tot în sferturi calcă și Madison Keys. Același scor, dar cu Caroline Garcia.
- Roger Federer megnyeri a mérkőzését Márton Fucsovics: 6-4 7-6 6-2.
- Novak Djokovic este eliminat de surprinzătorul sud-coreean de 21 de ani Hyeon Chung în 3 seturi: 6-7 5-7 6-7.
- În optimea cehă de la AO, Barbora Strykova îi ia primul set Karolinei Pliskova, dar numărul 6 WTA revine și halește meciul: 6-7 6-3 6-2. Pliskova joacă împotriva Simonei Halep în sferturi.
Mult a fost, tot cam atât a mai rămas. Ziua a opta (adică săptămâna a doua) s-a pus în mișcare și ne-a înșirat prețioase numai una și una. Am avut meciuri scurte, meciuri lungi, precum și ”braziliene” de la Maestrul nostru cel de toate zilele (cu început de chelie). Și am avut și partida care ne-a interesat pe noi în mod special, pentru că sorții au decis să ne tragem, ca și liderul mondial, din daci, traci și araci: Simona Halep versus Naomi Osaka. Toate bune și frumoase, winnerele au venit șuvoi, iar, mai important decât toate, glezna a rezistat eroic, ca pisicile alea bătrâne când le aduci un companion găsit pe stradă.
Au pus-o să joace pe Margaret Court Arena, deși am încercat să le explicăm organizatorilor: ”Fraților, păi are asta mică față de MCA? Cu Alde Berdych și Fognini? Fognini, frate! E ultima oară când mai tolerăm derapaje de genul ăsta”! Ei spun că au înțeles, dar știți cum sunt australienii – mai ceva ca funcționarii români în jurul prânzului: acu vorbești cu ei, trei minute mai tâziu te trezești că au tulit-o la o bere.
Vom vorbi mai jos, în detaliu, despre toată situațiunea halepistă, că sunt chestii de spus, și bule de șampanie de băgat sub limbă. Dar nu vrem să cădem în capcana presei de sport mainstream. Adică ”Gol Budescu, hai să scriem doar de asta vreo 48 de ore”. Nu, nu. Tenisul e tenis, munca-i pe brânci, iar veniturile-s variabile ca cerul londonez; deci povestim despre mai multe, că merită. De acord? Perfect!
Aceste texte îți sunt oferite de:
Simona Halep – Naomi Osaka: 6-3, 6-2
Eu n-aș fi dus trei seturi astăzi nici dacă m-ați fi branșat la robinetul de ambrozie. No way, no how, cum ar spune francezul beat. Din fericire, n-a fost cazul de nicio dramoletă de pus pe HD și arătat nepoților. Davis avea ceva ce Osaka nu are deocamdată: chef să ia mingea repede, din urcare. În rest, a fost un meci cu sens unic, pe care japoneza s-a găsit, din când în când, pe contrasens. Și și-a luat amendă în ambele seturi.
Embed from Getty Images
Dar întrebarea care se pune este următoarea: oare când va găsi de cuviință Simona Halep să ne mulțumească pentru tot ce a făcut poporul ăsta pentru ea? Am mustrat-o mereu când a trebuit, am consiliat-o când am simțit că mentalul ei scârțâie, ba chiar am deschis dialogul cu privire la caracterul ei și o posibilă apetență nemăsurată pentru ban. Care este, așa cum se știe, ochiul Dracului. Poporul român a făcut totul pentru ca ea să ajungă ceea ce este azi, să nu uităm! Numai CTP, săracul, știe cât de greu i-a fost să treacă de la odă fără măsură la a o dezmoșteni părintește când pierdea în finale de Grand Slam. Of, Cristi, n-a fost ușor, dar ÎMPREUNĂ am răzbit! În mod normal, Simona va împărți și banii cu noi, dar parcă văd că se face că uită.
Embed from Getty Images
Primul set mi-a amintit un pic de mine, să știți. Nu de jocul meu de tenis, că mie nici nu-mi place să numesc ”tenis” ce fac eu pe un teren de tenis, ci de altceva. Vedeți, Simona mai vine, ocazional, la fileu. Nu din proprie inițiativă, dar se mai nimerește. Și atunci, văzându-i privirea rătăcită, îmi dau seama că așa arăt și eu când sunt nevoit să ies în societate. Un pic speriat, stângaci, pregătit pentru ce-i mai rău. O continuă stare de ”Frate, ce dracu’ caut eu aici”. Faza e că Simona a avut azi un procentaj destul de bun la fileu, ceea ce a ajutat-o să salveze vreo două mingi de break. Deci poate că ar trebui să mai scot și eu nasul din calculator, din când în când.
Naomi Osaka este o fată nu doar bună la tenis, dar și extrem de amuzantă, posesoare a unui umor destul de dubios. După meciul Simonei cu Davis, a spus: ”am transpirat privind la meciul lor mai mult decât jucându-l pe-al meu”. Apoi, întrebată fiind care din jucătoarele din circuit pricepe cel mai bine glumele ei tembele, Naomi a spus candid: ”Cred că Monica Puig. Dar sper să nu fac vreo glumă proastă cu ea, că mi-ar părea rău să fac ceva care să afecteze prietenia asta”. Simpatică. Și e antrenată de Sascha Bajin, fostul sparring al Serenei, Azarenkăi și Carolinei Wozniacki. Sascha e la prima experiență de antrenor și mie mi se pare că face o treabă bună. Adică nu că m-aș pricepe la tehnici și drill-uri de pros, dar vorba colegului Adrian Georgescu (care o să ne onoreze cu un tecstuleț pe-aici în curând): băi, eu nu am întâlnit un om cu umor pe care să nu-l ducă capul. Iar dacă te duce capul, faci treabă. Urmăriți interviurile și conturile sale de social media și ziceți și voi.
Embed from Getty Images
Setul doi mi-a adus, în schimb, o revelație. Știm cu toții că Simona poate să schimbe direcția mingii, în timpul schimbului, îngrozitor de iute și nemaiîntâlnit de bine. Și atunci, văzând asta (pentru a câta oară?!), epifania m-a lovit în cap precum mingea de fotbal pe Cristinel Borcea: Simona Halep schimbă direcția la fel de ușor ca UDMR-ul! Dacă ăsta este un semn?! Dacă, de fapt, Simona este trimisa lui Soroș în circuit, iar motivul pentru care ne certăm mereu pe marginea carierei ei tocmai a devenit evident: DEZBINAREA, FRAȚILOR! Mă ia cu frezoane numai când mă gândesc.
Până deslușim ițele socio-politice și implicațiile economice ale reverului Simonei în viețile noastre, ne putem bucura un pic că este, din nou, în sfeturile de finală ale unui Grand Slam. 6-3, 6-2.
Embed from Getty Images
Madison Keys – Caroline Garcia: 6-3, 6-2
În urmă cu vreo șase ani, când Caroline Garcia era doar o puștoaică pusă pe upset-uri, Twittosfera primea un pronostic cu bătaie lungă, de la unul dintre marii și pistruiații săi campioni. Iată ce spunea atunci Andy Murray: ”Fiți cu ochii pe fata asta, va ajunge number one”. Fast forward în 2018. Garcia a ajuns, între timp, number 1, dar la dublu. Și nici la simplu nu stă prea rău – e pe 8. E super motivant să fii în topul meseriei tale, nu? Mă regăsesc cu ușurință în asta, pentru și eu mă lupt pentru primul loc în zona mea de interes: mă aflu, momentan, în top 2 cei mai buni cronicari de tenis de pe cronici.ro. Dacă nici asta nu merită un ”bravo băi, ochelaristule”, apăi nu mai știu ce înțelegeți voi prin ”performanță”.
Embed from Getty Images
Dar să revenim. Ei bine, 6 ani mai târziu, adică zilele astea, Andy a fost întrebat din nou de previziunea sa de-atunci. Și-a amintit imediat, că omul nu doar că se uit[ la circuitul WTA mai ceva ca Steve Simon, dar are o memorie de Toshiba. Ce a zis? A zis că ”Da frate, rămân pe poziții, fata asta is going places”. Salutăm loialitatea de Scotland Yard, dar astăzi, micuța Caro s-a trezit sacrificată pe altarul tenisului-bombă. Maddie Keys este pentru tenis ceea ce era Roberto Carlos pentru apărările adverse: adică forța loviturilor e trademark-ul, dar știe o grămadă de alte lucruri pe care adversarii le subapreciază. Și uite așa vin finalele de Grand Slam, cum s-a întâmplat anul trecut, la US Open.
Maddie trece mai departe cu același scor făcut și de Simona: 6-3, 6-2.
Embed from Getty Images
Roger Federer – Marton Fucsovics: 6-4, 7-6, 6-2
N-au fost complicații sau avarii în traseul de trei seturi al bătrânului conte. Îl felicităm, dar rândurile de față le scriem cu gândul la altcineva. Un alt etern al tenisului mondial: Ilie Năstase. Pentru că Roger a câștigat ușor și l-a scos din turneu pe ungurul Marton, Nasty se poate și el bucura, în sfârșit, de Australian Open. Și, pe bune, ar fi fost aiurea să nu se termine rapid. Abia m-am obișbuit cu Dimitrov în scenă – gândul că un alt băiet din sud-estul Europei ar putea să vină cu pretenții la faimă și bani în tenis… nu știu, mă ia ceva, așa, ca invidia.
De notat, în prima parte a meciului, este una dintre venirile la fileu ale Federerului, când a făcut un voleu pe la spate de l-a lăsat și pe Ljubicic cu gura întredeschisă. Atenție, nu încercați așa ceva acasă, în vizită sau oriunde în aer liber, că se lasă cu crampe și coloane scrântite.
Setul doi m-a dus un pic în trecut, la acel Roland Garros de acum 7 ani, când un alt Ungur, de astă dată Adrian, l-a dus pe Roger până în tie-breakului setului 2. Ba mai mult, l-a și câștigat. ”Unde a fost până acum acest jucător briliant?”, țin minte că se întrebau comentatorii francezi. Pentru cei interesați, Adi fusese, până atunci, la Pitești. Ei, dar zgura nu e hard, iar ungur nu e Ungur, așa că helvetul numărul unu al planetei a făcut ce face el când e posedat: câștigă orice punct i-ai servi, dacă asta-nseamnă că poate termina meciul mai repede. Patru copii acasă înseamnă program scurt la birou, se știe.
Iar meciul s-a scurs apoi destul de iute. Fucsovics nu doar că n-a avut nicio minge de break, dar nici nu a îndrăznit să-l ducă pe Fed la vreo egalitate. Foamea vine mâncând, respectul vine jucând. Frumos, fără set pierdut, Federer ajunge iarăși în sferturi la Australian Open. Urmează Tomi Care Sparge Pomii: Berdych l-a halit ușor pe Fognini, în 3 seturi.
Tomas Berdych – Fabio Fognini: 6-1, 6-4, 6-4
După victoria la Benneteau (în 5 seturi) din turul anterior, Fabio a explicat cât se poate de inocent, la microfon, că semnul ăla înseamnă ”cazzo” și așa și pe dincolo. Australienii n-or fi ei poligloți, dar pricep o înjurătură. S-a râs, s-au dat cohii peste cap a ”ăsta nu se-nvață minte”, s-au dat amenzi. Și iată-l pe Fabio teafăr și nevătămat (fizic, că la nivel pishic e dus cu bacu) jucând punct după punct pentru un loc în sfertuile de finală. Însă Tomas s-a trezit brusc la turneul ăsta, și-a lăsat părul mai lung și a început iarăși să joace ca pe vremuri, când bătea Big 4-ul în turnee mari și foarte mari.
Scurt și la obiect, macaronarul nostru favorit a rămas în pană de parmezan încă dinainte să-i vină mâncarea. După mai bine de 30 de minute de joc, abia luase două game-uri chinuite. Iar următoarele două seturi nu i-au temperat foamea deloc, că le-a pierdut cu scor identic, 6-4.
Alte bunătăți de luat la bord:
– Meciul zilei, dacă e să ne luăm după showul din teren, nu după numele celor care au dat cu racheta, s-a jucat între Tennys The Menace și prietenul lui Kiki Mladenovic. O să-l numim așa o vreme pe Dominic Thiem, băieți, ca să vedeți ce aiurea este sexismul. #MeșteriFeminiști. Tennys a prins suta înainte să se tragă la sorți tablourile, are 26 de ani și un echilibru destul de solid între forehand și backhand. Dar nu asta l-a făcut să câștige azi în primul rând, ci încrederea. Victoriile aduc victorii tot la fel cum brăilencele aduc belele. Iar Tennys al nostru n-o fi avut el acces la brăilence, dar de încredere nu duce lipsă. Bagabontul. 6-3 în decisiv, iar de-aici încolo treaba se împute pentru yankeu.
– Era 8 ianuarie 2016 la Australian Open: Novak Djokovic bătea în 3 seturi la un sud-coreean de 19 ani. Hyeon Chung, bășcălie maximă, cum să joace Chung tenis? Haha, nume predestinat pentru rever cu o mână. Doi ani și-o varză mai târziu, pe 22 ianuarie 2018, Hyeon Chung îl scoate pe Djokovic în turul al patrulea la același Australian Open. Tot trei seturi. Tipul are 21 de ani, ochelari pe mufarină și o față de tocilar scos din BCU cu forța la alarma de incendiu. Iar Nole nu e tocmai 100%, dar nimeni nu stă cu stetoscopul la cot, coapsă, gleznă, apendice și sternocleidomastoidian. 7-6 7-5 7-6. Nimeni nu mai râde de Hyeon Chung. Chung are două brațe și le-a folosit ca-n manual. Și probabil le va folosi la fel de bine de acum înainte. De exemplu, în sfertul științifico-fantastic cu Tennys Sandgren, alt meteorit apărut din neant fără să se prindă cercetătorii.
Ce, credeați că nu vom mai avea despre ce să scriem în anii care vin? De-abia începe, vrăjitorilor.
Meciuri de văzut la Australian Open în ziua a noua (marți, 23 ianuarie)
Sferturi feminin
C. Suarez-Navarro – C. Wozniacki
E. Mertens – E. Svitolina
Sferturi masculin
G. Dimitrov – K. Edmund
R. Nadal – M. Cilic
Sferturi dublu feminin
Begu/Niculescu – Brady/King
Codruț este fan declarat al lui Federer, dar îi iubește pe ascuns pe toți jucătorii de tenis, mai ales pe cei care joacă în WTA. Se pricepe la fotbal, inginerie atomică și cherestea. Atunci când nu urmărește competițiile sportive, face abdomene, gătește și bea bere. De cele mai multe ori în același timp.
