A trecut și finala de la Wuhan cu care s-a desprins spre sol și ultima frunză a toamnei chinezești. Saba – Zheng, ce ironie de sezon!, e genul de afiș pe care nu-l întâlnești pe orice stâlp comunal. Nu se ține oriunde, nu are loc oricând și nu este doar o hachiță a industriei cifrelor. E și marketing de care se face vinovat cronicarul, însă statistica ne arată că e nevoie de condiții speciale ca să ne bucurăm de un asemenea balansoar uman în inima arenei.
Cu toate că amfitrioana, dacă ar fi să ne asfaltăm frustrările cu exces de zel, poate nu spune încă foarte multe lucruri în tenis. Pentru laici nu spune, căci fanaticii fenomenului îi urmăresc cu aplecare ascensiunea. Nu pare o apariție meteorică în Top 10, e o Zheng memorabilă, a împlinit 22 de ani acum cinci zile și deja i se aglomerează plusurile. E densitate mare în palmares.
Foto: VCG/VCG via Getty Images
Cele două jucaseră până azi două sferturi de Grand Slam, ambele în Statele Unite, în 2023 și 2024, și o finală la Australian Open, la începutul acestui an. De fiecare dată, situația fusese zvântată de bielorusă. La mână, gospodărește, nimic automatizat, așa cum numai furia din nord-est știe să se manifeste. Și da, a fost și astăzi pe mână cu decibelii, domnule CTP, pare că n-o să tacă prea curând. A avut Coco o șansă în semifinale să-i cenzureze piuitul, dar a călcat prea tare pe vehemența cu care lua primul set. A făcut scurtcircuit tocmai când voia să exclame “Surprizăăă!”.
Meciurile cu Zheng, ca să nu mai răscolim pomelnicul de adormiți ai lui Gauff, nu doar că se încheiau în câte două seturi, dar Aryna putea să prindă și reprezentația de seară a filmului adus de caravana cinematografică pe ulițele satului. Repede, cu îndârjirea-i proverbială și cu talent. Numai că, acasă la Qinwen, Sabalenka țipa și ca să poată face import de oxigen în plămâni – atât de zgomotos se dădea asistența la planurile sale expansive. Era irespirabil, era mai ceva ca la un turneu de Șlem baban.
Foto: VCG/VCG via Getty Images
Iar cea mai bună jucătoare a Chinei și-a început levitația, sub ea hardul nu transpira. Abia se auzea arbitrul de scaun, seismologii aveau serios de treabă la break-urile numărului 7 mondial, se făceau și pregătiri speciale. Părea că vaza rezervată localnicei (e din Hubei, dar orișicât) e mai strălucitoare și e prevăzută cu flori naturale, nu cu victime de plastic. Dar pentru a da cu Saba de podea, ce-ar fi să crezi că o poți dărâma? Asiatica a bătut la porțile alea mari, însă nu și-a putut dilua de pe subconștient mesajul căruia îi era și asociată și fotografia Arynei: “Atenție, adversară grea! E capabilă să muște.”
Vrei să primești notificare cu fiecare cronică în momentul publicării?
Cronicile de la Beijing, Shanghai și Wuhan îți sunt oferite de 2Performant.
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.
