Bine-ați revenit pe la noi, fani ai tenisului citit, oameni care credeți mai mult în puterea cuvântului decât în utilitatea somnului. Pe scurt, frați și surori care – vreți, nu vreți – o să ne fiți anul ăsta alături și la turneele alea mari care nu au mâncat suficient cât să fie Grand Slam-uri, dar care au suficiente scaune la masă și caviar între feliile de pâine cât să nu le mai putem ignora.
Se spune că, pentru un turneu, ăsta e de fapt pasul următor. Uitați de regulamente și caiete de sarcini: dacă aspiri către relevanță în calendarul anual, trebuie să scrie trupa lui Meșter despre tine și să te comenteze oamenii pe facebook-ul românesc. Nu ești turneu adevărat până nu constată cineva familiarizat cu Valea Oltului și prețul clătitelor pe litoral că mai ai lucruri de îmbunătățit.
Prin urmare, oamenii de la 2Performant – compania care practic a adus tehnologia în Bursa de Valori București, pentru că e prima specializată în pixeli, performanță digitală și alte lucruri băgate-n priză care s-a listat la BVB – ne-au ales ca parteneri de hăhăială pe cronicile de Masters/WTA1000 de anul ăsta. Ca să completeze cronicile de Grand Slam by Porsche pe care le știi deja, nu mai insistăm. Cert e că-i simplu: mai multe texte pentru tine, mai multe șanse de câștig pentru toată lumea.
Așa că iată-ne în mijloc de primăvară cu radarele îndreptate către Indian Wells, deși multe altele ne erau pe cap. Până când WTA va decide că dreptatea pentru Simona înseamnă să ia de la fiecare jucătoare câte 10 puncte și să i le dea româncei ca să se întoarcă acolo unde era când i s-a terminat suspendarea, motive de râs și de plâns avem oricum. Iar dacă sunteți fanii lui Rafa – adică oameni normali la cap – fericirea stă într-o postare pe Twitter.
Deloc întâmplător, imediat după anunț a început ploaia. În deșert. La Indian Wells. Și jumătate dintre meciurile zilei au fost amânate. Exagerez eu scriind cu orice ocazie despre Rafa, dar americanii au mers prea departe. Dacă ăsta își anunță retragerea la Miami, o să anuleze turneul și vom vedea fanii cum plâng pe marginea oceanului, pescuind delfini la copcă, în Atlantic.
Cronicile de la Indian Wells îți sunt oferite de 2Performant.
Andy Murray – David Goffin: 6-3, 6-2
Orice jucător își are nașul, dar Goffin pare un însurățel care face o nuntă de neam prost cu 100 de perechi de nași, câte una la fiecare cinci poziții în clasamentul ATP. Ajuns la punctul în care joacă în calificări cam peste tot, Goffin a intrat în partida cu Murray precedat de o statistică ce ar putea fi echivalată cu o scutire medicală: Andy avea 7-0 în meciurile direct și 15-0 la seturi.
Acum e 8-0 și 17-0, pentru că varianta actuală a lui Andy Murray încă știe să oprească nori de ploaie și, dacă uleiul de articulații unge suficient de bine balamalele pe care le are Andy prin picioare, meciul poate arăta așa.
Pe de altă parte, pentru Andy vine un meci cu Rublev, iar scoțianul ajuns la 36 de ani nu a mai legat două victorii din august 2023, de la Toronto.
Partea bună e că la starea lui de agregare și istoricul de service, timpul nu se mai scurge la fel. După ce te-ai retras de două ori în fața camerelor și de încă 350 de ori doar azi-dimineață, când te-ai aplecat să îți legi șireturile, chiar nu mai are importanță ce anotimp e. Nu știm, că nu l-am întrebat, dar anticipăm două bucurii mari pentru Andy: victoria cu Goffin și faptul că la Indian Wells s-a investit corect în paratrăznete.
Angelique Kerber – Petra Martic: 6-3, 6-4
Recunosc că asta e plăcerea mea nevinovată atunci când am zi de cronică la primele zile de turneu: să stau pe la meciurile jucătorilor și jucătoarelor care sunt mult mai aproape de momentul în care vor ajunge să fie comentatori decât e Coco Gauff, de exemplu.
Angie își trăiește a 17-a tinerețe în circuit. :i dacă știți copii care se află la Indian Wells și au asupra lor lucrări de control pe care au primit puncte în plus, vă rog să îi avertizați: Kerber a ieșit la vânătoare, adună orice seamănă a punct WTA, are carduri la toate supermarketurile pe o rază de 3000 de km și trage tare să plece de pe locul 600 WTA, acolo unde a ajuns după ce și-a petrecut jumătate din anul 2023 alegând culori asortate între suzete și scutece.
Partea bună e că ce face Angelique merită puncte by default. Orice lovitură trimisă de pe genunchi ar trebui punctată suplimentar, ca la gimnastică. Dacă obține asta, ajunge în Top 100 până ce Nicolo Napoli mai pleacă o dată de la Craiova.
Michael Owens/Getty Images
Thanasi Kokkinakis – Marcos Giron: 6-3, 7-5
Te uiți uneori la Thanasi și constați că nu ai cum să îl înțelegi. Ultima dată când existența lui sportivă a avut logică a fost în acea finală de Australian Open, la dublu, cu Kyrgios. E genul de sportiv care trăiește pentru și dintr-un singur moment. E ca și cum ai lucra la un lanț de fast food, ai face o porție perfectă de cartofi prăjiți și te-ai retrage în glorie pe insulă (fie ea și grecească), pentru că-n mintea ta ăsta e vârful absolut al carierei tale.
Omul ăsta are inclusiv numele perfect pentru a strica ape și a tulbura damigene de vin pentru mulți, mulți ani. Prinde câte unul ca Marcos Giron și, dacă nu ai fi văzut niciodată un meci de tenis, ai fi tentat să spui că băietanul ăsta rebel o să chivernisească mulți colegi de circuit cu ample momente de introspecție.
Doar că aproape niciodată nu se întâmplă asta, iar Thanasi a ajuns la respectabila vârstă de 27 de ani. Nu e mult și nu e nici puțin, pentru că băiatul ăsta ar putea juca până mâine dimineață un sfert de finală la un turneu important. Fie și una care nu există. Dar parcă uită. Parcă lui nu i se dă programul meciurilor de la o partidă la alta. Thanasi îmi amintește de felul în care pornesc la noi proiectele de autostradă: în primele zile e balamuc de camioane și muncitori, iar a doua zi încep cârtițele să își sape mușuroaie și să trăiască în tihnă.
George Walker/Icon Sportswire via Getty Images
Camila Giorgi – Katie Boulter: 6-3, 6-2
Rare sunt momentele în care ne este oferit acest meci și nu există niciun motiv pentru care l-aș fi pierdut. Adică sincer, de ce aș vrea să ratez o partidă în care joacă învingătoarea turneului de la San Diego?
Katie Boulter a câștigat acum câteva zile cel mai important trofeu al cariere sportive. După care a venit la Indian Wells, a aflat că se bate cu madam Giorgi pentru un loc în turul următor, a primit 3500 de tag-uri în 3500 de postări care anunțau complet nepotrivit meciul dintre cele două și s-a ajuns într-un final aici.
Sean M. Haffey/Getty Images
A fost un meci cu multe greșeli și genul acela de încrâncenare ce nu pare să ducă nicăieri. Apărare ca-n vremurile bune ale lui CFR Cluj și o zi în care primul serviciu a fost de foarte multe ori direct al doilea. Camila e însă o zeitate în acele puține și greu de prins zile în care îi intră loviturile pe rever și asta îi aduce victorii. Nu m-a mirat să văd pline tribunele de pe teren: oamenii ăia au prins ceva ce nu multe camere au avut ocazia să înregistreze în ultimii ani: un meci bun al italiencei, de la un capăt la celălalt.
Michael Owens/Getty Images
Încă de la o vârstă foarte fragedă, Radu scotea praful din covoare folosind reverul cu o mână și turna ciorbă cu polonicul pentru a învăța să servească, însă a renunțat la tenis după ce și-a dat seama că, practicându-l, ar compromite viitorul acestui sport. S-a concentrat pe scris pentru că îl face să se simtă de parcă ar fi în fruntea clasamentului ATP: toată lumea îți comentează performanțele și toți știu sigur că s-ar descurca mai bine decât tine.
