Început la ora locală 13, meciul dintre Mexic și Camerun, jucat pe malul Atlanticului, s-a disputat pe o ploaie câinească care i-a transformat pe Leii Neîmblânziți în siameze înmuiate. Simțind că Eto’o și oastea lui de pensionari apăruți oricum în Brazilia în bermude au chef de fotbal ca de smoală în urma unor certuri cu propria federație pe tema banilor veniți de la mama FIFA pentru calificare, mexicanii au lăsat deoparte orice maniere și au călărit leii de parcă erau ponei cu hepatită.
În acest context au apărut, logic, și golurile pentru Mexic. Două în prima repriză și încă unul după pauză (GIF), nord-americanii lăsând impresia că mai pot marca câte unul pentru fiecare dintre civilizațiile pre-columbiene care și-au lăsat ruinele prin Sierra Madre. Scorul nu a ținut însă pasul cu ritmul mexicanilor, pentru că arbitrii acestui meci, niște columbieni pierduți ca Laika-n spațiu, le-au anulat pe primele două din cauze legate de offside-uri văzute doar de ei. În aceste condiții, doar golul lui Peralta, marcat cu o jumătate de oră înainte de final, a contat în rezultatul final.
Per total, deși FIFA are impresia că a rezolvat toate problemele fotbalului implementând proba video în cazul mingilor care trec (sau nu) linia porții și inventând spray-ul cu spumă temporară care ține zidul la distanța regulamentară, primele două meciuri ale Mondialului brazilian au fost găurite de arbitri ca un șvaițer colcăind de viermi. Un context în care Aron Huzu și ceilalți interpreți la fluier de prin România care au stricat campionate par instantaneu profesori în arbitraj. Apropo de spray, apariția sa ar fi binevenită și în diviziile inferioare ale României dacă arbitrul va avea la dispoziție opțiunea de a merge pe unul cu spumă sau pe unul lacrimogen, cu care să se apere de sapele și coasele care completează fluxul tradițional de flegme venite dinspre săteni.
Camerunezii, posesori ai unor corpuri fantastice care în ploaia de la Natal păreau mai degrabă potrivite pentru o competiție de tricouri ude decât pentru 0 luptă pentru calificare într-o grupă cu Brazilia, Croația și Mexic, au rămas cu o bară semnată de același Samuel Eto’o, jucător care în 2014 a împlinit 35 de ani de ani de viață, 32 de când a început să joace fotbal și vreo 41 de când a primit primul buletin.
MEXIC – CAMERUN 1-0 (0-0)
A marcat Peralta (61)
Statistici, echipe, comentariu live
Funia Roja
Dacă meciul dintre Spania și Olanda ar fi fost un banc, linia de fundași a spaniolilor, formată din Sergio Ramos și Pique, ar fi jucat rolul lui Bulă, Iker Casillas ar fi fost Ițic, iar Olanda ar fi fost poanta reușită de la final. Dacă ai fi reușit să te teleportezi în viitor, să te întorci și să le spui olandezilor că vor bate Spania cu 5-1 în primul lor meci din Brazilia, portocaliii nu știau dacă cea mai bună decizie în ceea ce te privește este să te interneze la Grupul Vesel sau să te încoroneze noul rege al Olandei. Cert este că, dacă ar fi ales a doua variantă, prin minutul 30 al meciului ai fi fost deja decapitat și aruncat la șobolani. Iar apoi, la final, ai fi fost sanctificat post mortem și trăiai pe vecie în memoria unei întregi națiuni.
Spania, campioana mondială și europeană în funcțiune și proaspăta mândră deținătoare a unei finale de Champions League în care au jucat două echipe din Madrid, a început meciul trimițându-l la ciupeală pe din ce în ce mai enervantul Diego Costa, un jucător cu o atitudine care variază, în funcție de moment, între geniu și furtișag suburban demn de cheiul Dâmboviței colț cu târgul din Vitan. Costa a și deschis balul furând un unșpe metri după un plonjon în careu mai ieftin decât o Eugenie la lichidare de stoc (GIF), penalty-ul fiind rezolvat ușor de Xabi Alonso (GIF).
Au urmat 15 minute liniștite, care păreau că anunță o a doua repriză care va curge, ca de obicei, în favoarea spaniolilor. Siesta a fost însă stricată în minutul 44, atunci când Daley Blind a amintit de parabolicele lui Zidane printr-o pasă de 50 de metri scoasă din nimic și împinsă direct pe generice pentru Robin van Persie, care a plutit ca cercetătorii de pe SSI înainte de a marca unul dintre golurile cu care copiii noștri vor deschide manualele de istorie a fotbalului (GIF). A fost 1-1 la pauză, scor pe care spaniolii îl urau în acel moment, dar pentru care și-ar da și ultima farfurie de tapas acum, la spartul târgului.
A doua repriză s-a dovedit a fi unul dintre cele mai frumoase exerciții de estetică fotbalistică din trecutul recent. Cu Robben și van Persie în rol de piloți, avionul portocaliu s-a prăvălit peste carul alegoric al Spaniei, transformând în caricaturi nume precum Ramos, Casillas sau Pique. Recitalul bătrânilor Olandei a început printr-un gol marcat de Arjen Robben după ce i-a așezat în fund ca pe mobila ambalată în rafturile de la Ikea pe emblematicii jucători ai Spaniei (GIF).
Dacă Spaniei i-a crăpat pancreasul de la șoc în acest moment, jucătorii Roja ajungând în jumătatea de teren a Olandei doar cu chemare și viză, olandezii și-au văzut de pulverizat, De Vrij marcând al treilea gol al echipei sale într-o fază în care arbitrul n-a văzut însă un fault la portar observabil din stratosferă și care dacă se întâmpla în ring îi aducea lui van Persie o suspendare pe un an (GIF). Casillas a aruncat imediat după asta tradiționalul pumn de pământ pe trupul neînsuflețit al Spaniei, oferindu-i cadou lui van Persie al doilea său gol din acest meci după ce portarul Realului a avut un moment de rătăcire demn de minutele în care echipele care joacă în curtea școlii nu mai au chef de alergat (GIF).
A urmat faza care concentrează întreaga poveste a meciului: Robben, olandez de 30 de ani, a trecut în sprint după o pasă fantastică pe lângă mai tânărul Ramos ca un TGV prin halta Sărățel și a pus în fund în careu, din fentă, jumătate din echipa campioanei mondiale înainte de a marca sănătos și sec precum un vin reușit (GIF). Era 5-1, era minutul 80, iar grafica FIFA ne arăta ulterior că Robben a atins în sprint 37 de kilometri pe oră, viteză care i-ar fi adus suspendarea permisului prin zonele rezidențiale din București.
Finalul ne-a prins pe toți într-un amestec de sentimente care variau între perplexitate și admirație. Cert este că, în seara zilei de 13 iunie, am învățat cu toții că echipele mari sunt gata să piardă la acest Mondial. Rămâne de văzut dacă și echipele mici sunt gata să câștige în Brazilia.
SPANIA-OLANDA 1-5 (1-1)
Au marcat Xabi Alonso (27-pen), respectiv Van Persie (44, 72), Robben (53, 80), De Vrij (65)
Statistici, echipe, comentariu live
Chile con carne de cangur
După ce Spania a dovedit un potențial nebănuit la primire, naționala chiliană devenea involuntar una dintre favoritele grupei B, alături de Olanda. Pentru a sublinia acest aspect, Chile a pășit hotărât și apăsat pe gazonul arenei Pantanal din Cuiaba, primul sfert de oră prinzându-i deja pe australieni cu două boabe-n marsupiu. Primite la distanță de două minute, în ritm de Kalașnikov. În centrul ambelor reușite a stat Alexis Sanchez, cu un gol (GIF) și o pasă de gol (GIF), un jucător care la Barcelona e cumva umbrit de vedetele stufoase ale echipei, în timp ce la naționala țării sale e dirijor, saxofonist și prim violonist, cu accente de director de filarmonică.
Australia a resimțit cele două goluri cum simte un boxer începător două upercuturi care îi zguduie emisferele cerebrale, dar cangurii s-au adunat de pe jos cu fărașul, s-au lipit ca-n Terminator și au echilibrat meciul, Tim Cahill egalând cu capul în urma unei centrări contemplate de fundașii chilieni în stilul în care admiră un locuitor din Mizil prima Auroră Boreală pe care-o vede (GIF).
A doua repriză a fost una echilibrată cu aplecare relativă spre poarta chiliană, australienii încercând să desfacă apărarea sud-americanilor așa cum un cuțit bont se chinuie să taie tabla unei conserve. Nu s-a întâmplat însă asta și, mai mult, Chile a mai marcat un gol în prelungirile meciului, prin Beausejour (GIF), într-un moment în care jumătate dintre telespectatorii care au avut răbdarea de a vedea acest meci erau deja adormiți, chiar dacă ei se vor regăsi în cifrele de audiență ale TVR-ului.
Chile reușește astfel să-și adjudece trei puncte care ar putea să echivaleze cu biletul la clasa întâi spre faza eliminatorie în cazul în care va reuși măcar un egal cu Spania. De cealaltă parte, Australia va avea o ultimă șansă de reabilitare în următorul meci, chiar dacă nu s-a întâmplat până acum în istoria fotbalului ca un cangur să fie surprins mâncând portocale.
CHILE-AUSTRALIA 3-1 (2-1)
Au marcat Sanchez (12), Valdivia (14), Beausejour (90+1), respectiv Cahill (35)
Statistici, echipe, comentariu live
Meciurile de sâmbătă: Dolce far ceai
Prima zi de weekend începe cu meciul dintre Columbia și Grecia (ora 19), grecii urmând să vadă iar galben în fața ochilor după ce acum o jumătate de an le-au rezervat hoteluri pentru vacanța de vară lui Marica, Mățel și Goian. În grupa D, Uruguay și Costa Rica (ora 22) vor juca o partidă în care nume cunoscute, precum Forlan, Cavani și Suarez, vor încerca să ucidă cu sânge rece și să muște (în cazul lui Suarez) din nume necunoscute, precum Umana, Bolanos sau Myrie. În sfârșit, dacă nu veți fi prin cluburi și discoteci, veți putea să urmăriți Italia-Anglia (ora 1), un meci care după experiența Olanda-Spania poate să ne rezerve orice. Mai ales că Balotelli este gata, ca de obicei, să taie bilete la circ.
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.