Vizita de lucru pe care am făcut-o la mijlocul săptămânii pe Costa Brava pentru a testa noul Audi A1 Sportback (varianta cu cinci uși a lui A1) m-a pus față în față cu oficiali ai mărcii germane. Și, ca de obicei, discuțiile s-au întins de la detalii legate de mașina testată până la povești care nu au legătură decât tangențială cu scopul vizitei.
Am vorbit ceva mai mult la cină și, ulterior, după aceasta cu unul dintre oamenii care se ocupă de partea electrică și electronică a lui Audi A1, un neamț foarte simpatic și deschis de vreo 30-35 de ani. Lukas. După ce am terminat rapid subiectul tehnologie pe A1, mi-a atras atenția faptul că omul a lucrat timp de trei ani cu China, la joint veinture-ul pe care Audi îl are în China cu FAW (Forst Automobile Works). Mai mult, din cei trei ani de muncă împreună cu asiaticii, Lukas a stat un an în Changchun, un oraș din nordul Chinei în care, spune el, “nu se întâmplă absolut nimic, e frig ca dracu’ și e de-a dreptul plictisitor să locuiești”.
Chinezii și spălătoriile
Una dintre poveștile care mi s-au părut aproape științifico-fantastice este legată de modul în care chinezii își spală mașinile. În principiu, Audi a observat că în China se întorc clienții cu mașinile în service pentru probleme electrice și pentru că sistemele multimedia cad foarte des. Pusă la început pe seama climei nordice extrem de dure, întrebarea și-a găsit un răspuns mult mai simplu.
– Probabil că voi, la fel ca noi, aveți spălătorii de mașini automate. Noi le spunem “waschweg”. Spălătoriile alea în care mașina stă, iar o bandă o duce printr-un tunel unde e spălată de perii. Ei, chinezii nu au așa ceva. Mașinile se spală acolo exclusiv manual, de oameni care vin cu furtunurile cu presiune.
– Păi avem așa ceva și la noi, îl întrerup.
– Da, dar ei au DOAR așa ceva. Ei, după ce oamenii ăștia spală mașinile pe exterior, normal, deschid ușile și pur și simplu plimbă jetul prin interior pentru a spăla bordul și covorașele.
M-a umflat râsul. Pare amuzant, dar pentru ei nu prea e.
– Sunt limitați, mi-a șoptit Lukas, arătând cu degetul spre propriul cap. Din cauza asta am ajuns la concluzia că ar fi mult mai eficient să instalăm în mașină sisteme electronice impermeabile, rezistente la apă. Cu apa chinezilor nu-i de glumit.
Chinezii și limba germană
– Cum te-ai înțeles cu ei? Probabil că în engleză, nu?
– Nu, nu, nu, spune Lukas râzând. La Changchun, acolo unde avem noi fabrica Audi cu care am lucrat, sunt foarte mulți chinezi care au învățat limba germană doar pentru colaborarea cu Audi. Nu ne prea înțelegem, dar e ok. De exemplu, dacă aveam ceva de comunicat, îi strângeam pe cei responsabili pe aria respectivă și le spuneam tot ce aveam de spus, iar ei dădeau din cap și atât. Niciodată nu am știut dacă înțeleg cu adevărat ce le spun sau dacă o fac din complezență, pentru că nu-mi răspundeau niciodată. Important e că lucrurile se făceau până la urmă.
L-am întrebat cum îi văd chinezii pe germani. Mi s-a părut un subiect interesant.
– Cum se vede orice altă națiune. Un popor muncitor, serios, dur. Chiar dacă nu suntem toți așa. Există germani foarte serioși, există și unii care nu sunt foarte serioși. Cred că fiecare popor are diferite feluri de oameni. Probabil și la voi e la fel.
L-am aprobat. I-am spus că nu suntem foarte fericiți când se vorbește prin Europa despre români care strică imaginea unei țări care are și-așa o imagine proastă. Dacă are vreo imagine, evident.
– Te înțeleg. E normal. Uite, eu stau deja de câteva zile la evenimentul ăsta și sunteți cei cu care am vorbit cel mai mult. Îmi place că vorbiți excelent limba engleză. Și știu că, dacă văd știri la televizor despre români care au făcut prostii, nu trebuie să asociez asta cu toată țara voastră. E ca și cum o parte din turcii sau din polonezii născuți în Germania ar face prostii prin Franța, iar francezii ne-ar acuza toată țara. Nu-i corect.
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.