Impresia pe care o lași în jurul tău nu contează în 2012 atât de ținută, haine, parfum, gusturi și culori cât contează de ce băutură ai în față. Și, înainte de a vă gândi la supoziții bahice, o spun pe șleau: nu mă refer la alcool.
O sticlă de apă și o doză de Coca-Cola schimbă percepția imediată asupra ta. Dacă ajungi la masa de prânz cu o sticlă de apă pe alăturată gustării pe care tocmai ai comandat-o, ești pur. “Ești la dietă?” “Se vede că e, a mai slăbit puțin”, zice lumea în jur, indiferent dacă pe tavă, lângă apa plată pe care ai luat-o ca garnitură, stă o salată sau șed două șaorme cu de toate, vorba cântecului. Indiferent dacă vei băga în scurt timp la întuneric doi morcovi fierți sau, de celaltă parte a tabliului periodic al nehalitului, trei ciorbe și patru kile de cartofi cu șnițele și cârnați, o sticlă de apă plată te scoate din grupul celor care mănâncă ca porcii.
Până la Cola. Pune lângă spanacul fiert acompaniat de legume soté pe care-l mănânci în după-amiaza asta o doză de Coca-Cola*. “Băi, ar trebui să te lași de alea, vei muri mâine”, îți spun grijuliii tăi colegi. “Iar bei Cola, grasule?” zice colegul de la geam, pentru că pentru el e ușor irelevant faptul că tu vei mânca doar două felii de roșii și o cutie mică de sana. Cât timp ai Cola la doză ca muzică pe versurile alea slabe, reacția nu poate fi doar una: păcălești sistemul, mănânci nesănătos, deci te vei îngrășa, vei crăpa și vei muri în chinurile dioxidului.
Băutura chiar îl face pe om.
*nume generic utilizat pentru ilustrarea gamelor de sucuri carbogazoase existente în toate colțurile României anului 2012.
A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.