Dragul meu,

S-a nimerit să fi fost în comă în ultimii 16 ani și te-ai trezit printr-o minune ieri pe patul de spital fix când asistentele se uitau fascinate la aruncarea ciocanului și la seriile de calificare în semifinale în proba de 800 de metri feminin de la Rio. Cere-le un ceai de valeriană și calmează-te. În primul rând, am o veste bună: Iliescu nu mai e președinte, dar la cum merg lucrurile probabil că va fi ultimul care va stinge lumina în țara asta. În al doilea rând, am o veste proastă: Gabriela Szabo nu mai aleargă pentru noi la atletism, iar cei care au venit după ea nu au reușit să se atingă nici măcar de mirosul performanțelor ei.

Bine, ce ai văzut ieri la televizor este consecința directă a faptului că ăștia pe care-i votăm schimbându-ne practic chiloții murdari cu alții murdăriți anterior nu dau doi bani pe sport, pe care-l văd ca pe o așchie intrată adânc sub unghie care trebuie scoasă rapid ca să nu se infecteze cumva copilul care vrea să învețe fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, matematică și română în încercarea de a fi unul dintre cei 50% care nu se lovesc de Bacalaureat ca de cupa excavatorului. Pentru că da, s-au dus dracu’ vremurile în care Bacalaureatul era un hop peste care treceai, acum a devenit un șanț de apărare pe care l-a trasat viața în fața celor care intră-n el ca turmele.

Seria de articole Rio 2016, faza pe canapea vă este oferită de Renault România, partener oficial al Comitetului Olimpic și Sportiv Român la Jocurile Olimpice de la Rio 2016.

 

Toate încasările vor fi donate în scop umanitar către Centrul de Resurse și Referință în Autism “Micul Prinț”, care oferă consiliere și educare în beneficiul copiilor cu tulburări din spectrul autist din județul Bistrița-Năsăud. Povestea asociației poate fi citită pe larg aici: http://www.crra.ro/.

 

Citești gratis articolele de pe acest blog, dar poți dona și tu orice sumă pentru ca acești copii să aibă o viață normală.

 

Asociația Autism Europa Bistrița
Cont IBAN: RO77RNCB0038098311390001
Cont deschis la BCR
Cod Swift: RNCBROBU

Mă rog, scuză-mi ieșirea în decor. Cert e că la Sidney, când tu ai intrat în hibernare, aveam vreo 26 de medalii, dintre care 11 de aur. Astăzi, la Rio, tragem de 4 medalii luate și alea cu jertfe aproape biblice și ne bucurăm de fiecare sportiv care ajunge să se lupte cu un dram de șansă la podiumul olimpic, dar pleacă în lacrimi spre vestiare. Și nu, stai liniștit, chestia asta nu-i va trezi pe cei care conduc țara și sportul, pentru că fetele de la scrimă au reușit o medalie de aur care va juca probabil rol de buffer în discuția dintre autorități și public. Parcă-i și auzi după Olimpiadă: “Păi cum n-am avut performanțe? Uite, am luat aur la scrimă!”, uitând că fetelor care ne-au adus medalia la spadă le sunt oferite condiții care probabil că nu ne-ar da dreptul să călcăm pe planșă în fața adversarelor din SUA, China și Coreea de Sud. La fel și la tenis, unde Florin Mergea și Horia Tecău, doi băieți care au cărat sportul în spate în ultima perioadă alături de o generație de fete ieșite pe banii lor din noroaie, au reușit să ia argintul olimpic. Prima medalie din istoria tenisului românesc la Olimpiadă, îți dai seama? Dar noi nu ne-am bucurat pentru asta, ci pentru că medalia asta a existat, în orice fel de stare de agregare s-a putut.

Și tot așa. Pe măsură ce ne afundăm tot mai mult în mocirlă, medaliile astea strălucesc din ce în ce mai tare, iar sportivii care reușesc să le câștige ar trebui să fie zei. Dar îmi cer scuze pentru țara defectă în care ai ales să te trezești. Nici după 16 ani nu am reușit să înțelegem prin ce trec oamenii ăștia pentru a ajunge să concureze, pentru a ajunge să ia baremul și să participe la Olimpiadă și apoi, eventual, să se bată pentru medalii. Am citit ultimele cărți prin generală, păcălim cât putem orice regulă a lumii civilizate, folosim o limbă română lovită de tanc, dar le dăm lecții de patriotism celor care pierd la limită în sferturi sau semifinale și ratează ocazia de a lua medalie. A, să nu uit: știi echipa noastră de gimnastică pe care o aveau toți prin postere și care a luat medalii de aur la Sydney cât să ne facem acoperiș de catedrală din medalii puse una lângă alta? Ei, nu s-a mai calificat la Rio în premieră după dispariția dinozaurilor. Dar stai liniștit, acoperiș aurit la Catedrală există.

Uite, ieri ai văzut la 800 de metri două fete, Florina Pierdevară și Claudia Bobocea, care au terminat printre ultimele în seriile lor. Au avut al 50-lea, respectiv al 51-lea timp într-un grup de 65 de sportive care au încercat să se califice mai departe. Au terminat la două secunde de timpii calificanți, distanță care la 800 de metri e imensă în atletismul mare. Dar ce pot să facă ele atât timp când la Campionatele Naționale își lasă adversarele la zeci de metri în spate doar pentru a rămâne fără suflu atunci când dau de vreo kenyancă sau etiopiancă sau chiar de canadianca Melissa Bishop, care a avut cel mai bun timp din seriile de ieri? Știi cum e, când îți bați la tenis vecinii de scară nu prea ai șanse atunci când mergi la Wimbledon și vrei să-i dai ași lui Djokovic. Cine e Djokovic? Un tip din Serbia care le cam înnoadă ăstora racordajele prin tenisul ultimilor ani și care a preluat sceptrul de la Federer, de care probabil ai auzit. Că urca spre Top 30 când ai dispărut de pe radar.

Tot ieri ai văzut la Lupte libere cum Emilia Vuc a fost aruncată din avion fără parașută de o indiancă, Vinesh Phogat, la categoria 48 de kilograme. A fost victorie prin superioritate tehnică, adică fără replică, însă la ce secetă avem prin sport ne bucurăm că am avut o luptătoare la 48 de kilograme care are doar 23 de ani și mai poate prinde ceva Mondiale sau Europene. Că la Olimpiadă e greu să mai ajungă după ce Comitetul Internațional Olimpic a decis să scoată din program una dintre disciplinele care legau prin rădăcină Jocurile Olimpice de azi cu cele din antichitate. Dar e o chestiune de audiențe și de spectatori, iar azi nu mai dăm doi bani pe tradiție și pe poveștile care ne-au adus până aici.

Mă rog, se întâmplă și lucruri bune în România. Am intrat în Uniunea Europeană – și sperăm să mai stăm pe aici, deși alții vor să îngroape ideea – și avem mulți experți în IT foarte apreciați în afara țării. Dar deviem de la subiect. Te las. Te-am cam inundat cu informații și mi-e că nu prea poți să le duci, probabil că de acum te uiți prin scrisoarea asta ca broasca prin sticlă și nu înțelegi mai nimic.

Stai calm, nici noi nu prea prindem de foarte multe lucruri.

***

A 12-a zi de la Rio a arătat interesant dacă ai privit-o cu relaxarea românului care nu are nimic de pierdut pentru că în principiu nu prea mai are nimic de câștigat. Au fost câteva momente care intră în istorie pe ușa din față și au fost câteva episoade care vor intra în istorie prin pivniță. Dar hei, cine suntem noi să le judecăm?

De exemplu, aflăm că cercetătorii din toată lumea s-au adunat la Kingston, capitala Jamaicăi, pentru a analiza micul dejun pe care-l bagă la întuneric copiii de aici. Asta pentru că după ce Usain Bolt a ajuns să-și câștige cursele de sprint salutând tribunele încă dinainte să treacă linia de sosire și transformând suspansul tipic al unui 100 de metri plat într-un soi de petrecere câmpenească pe stadion, Elaine Thompson îi calcă pe urme colegului de cetate. Sportiva de 24 de ani a câștigat fără probleme la Rio cursa de 100 de metri despre care am vorbit aici, iar ieri s-a distrat la 200 de metri după ce a reușit cel mai bun timp al sezonului în această probă (21:78) și a bătut-o pe marea favorită, olandeza Dafne Schippers. Cu Aur la 100 și la 200 de metri, Thompson a reușit o dublă pe care o bifase ultima dată Florence Griffith Joyner prin 1988, când noi încă ne vopseam iarba la vizitele protocolare ale lui Ceaușescu.

Apropo de Bolt: după ce a câștigat pentru a treia oară consecutiv proba-regină a atletismului mondial, omul se distrează în drumul spre finala de la 200 de metri. În semifinale a oferit momentul zilei de ieri după ce s-a apucat de caterinci spre finalul probei împreună cu Andre De Grasse, un canadian considerat urmașul pe linie lanternă a jamaicanului. “Ce faci, tipule? E abia semifinală!”, i-a spus Bolt celui care încerca să-l prindă din urmă pe ultimii metri după ce atletul jamaican calmase ritmul pentru că-și lăsase în spate adversarii bălind. “Am fost puțin leneș, dar pot să bat recordul mondial la 200 de metri”, zice Bolt, care a crăpat ceasul la 19:19 pe distanța asta încă din 2009.

Până să ieșim de pe stadionul de atletism, amintim și faptul că Săritura în lungime fost câștigată de Tianna Bartoletta, care a reușit un Personal Best de 7 metri și 17 centimetri în finală și și-a bătut rivala directă, Britney Reese, cu doar doi centimetri (7.15). Fotografii au fost însă mult mai interesați să-i surprindă toate mișcările singurei atlete din Rusia care a participat la Rio, Darya Klishina, care la final s-a clasat pe locul al nouălea, cu o săritură modestă (6.63). Din păcate pentru ea, Meldoniumul nu se găsește în farmaciile din America de Nord, acolo unde se antrenează de câțiva ani buni.

Apropo de americani, Brianna Rollins, Nia Ali și Kristi Castlin au curățat cursa de 100 metri garduri, trimițând în State toate medaliile pe care le-au găsit prin zonă. Este pentru prima dată în istoria disciplinei când trei atlete din aceeași țară reușesc să rupă gardurile pe genunchi. De fapt, sportivii din SUA nu s-au descurcat rău nici la baschet, acolo unde i-au făcut pe argentinieni să analizeze oportunitatea cooptării lui Messi în echipă pentru a putea să le țină piept favoriților competiției. A fost 105-78 într-un sfert de finală dezechilibrat ca un drojdier care încearcă să meargă acasă pe bordură, iar semifinalele turneului vor aduce meciul pe care-l așteptau toți: SUA-Spania, un soi de finală trimisă la facultate mai repede pentru că știe să compună muzică simfonică înainte de vreme.

Am aflat și finala turneului de fotbal masculin de la Olimpiadă. Brazilia lui Neymar va juca cu Germania juniorilor lui Thomas Muller într-o partidă care are rolul de a închide o rană urâtă executată cu precizie de roboții germani în semifinala Mondialului din 2014, atunci când au băgat gazdele cu fundul în nisip și le-au administrat un 7-1 despre care probabil că vorbesc până și organismele procariote de pe exoplanete. Având în vedere însă că vorbim de o finală Olimpică, elanul brazilienilor seamănă cu cel al gamerilor care-și bat verii mai mici după ce au luat bătaie de la boxerul liceului.

Istoria a intrat și prin saltea ieri, pentru că japoneza Kaori Icho a devenit prima luptătoare care pleacă acasă cu medalie de aur la patru ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice. Călăreață la categoria 58 de kilograme, nipona este în același timp prima sportivă din toate disciplinele care ia aur la patru probe olimpice individuale la patru Olimpiade. După cum știm, contează și de unde mănânci sushi înainte să zici că-i mâncarea ta preferată.

Trecem în zona ceva mai cenușie a Jocurilor Olimpice de la Rio. Vestea care a cam închis lumina printre oficiali este cea legată de arestarea irlandezului Patrick Hickey, un fost judoka de performanță care astăzi are 71 de ani, e șeful delegației irlandeze la Rio și a fost legat de polițiști fiindcă le arunca peste bord bișnițarilor bilete la probele de la Rio pentru ca aceștia să le vândă la suprapreț. Întreaga operațiune de ridicare a lui Hickey a fost însă un circ fără animale, pentru că irlandezul a fost găsit în camera de hotel a fiului său după ce soția le-a spus polițiștilor că moșul a ieșit la plimbare prin Rio. La 6 dimineața. Una peste alta, irlandezul a executat perfect săritura Năstase cu dublu șurub și s-a dat lovit, acuzând dureri la nivelul pieptului și fiind internat într-un spital de unde va fi probabil extrădat și lăsat să-și ducă mai departe bătrânețile de om simplu și muncitor care a produs 3 milioane de euro pe sub mână într-o singură lună la Rio.

A ieșit cu scandal și în cazul jafului reclamat de patru înotători americani care s-au plâns pe net că au fost opriți în Rio de un polițist fals care le-a furat portofelele, dar le-au lăsat telefoanele și acreditările. Figura centrală a poveștii, Ryan Lochte, care a plecat între timp în SUA cu tot cu medalia de aur produsă de ștafeta de 4×200 de metri liber, este însă căutat de polițiști pentru că întreaga poveste ar fi fost inventată la beție. Cu imaginea Jocurilor Olimpice terfelită oricum din cauza țânțarilor care au canini și a apelor pline de biscuiți cu cremă în care au loc unele întreceri ale Olimpiadei, polițiștii din Rio s-au pus pe treabă în cazul pseudojafului și i-au coborât din avion pe doi dintre cei patru americani care au produs povestea fix în momentul în care aceștia se îndreptau spre casă. Se pare că cei patru le-au oferit declarații contradictorii anchetatorilor care încercau să afle detaliile poveștii, demonstrând astfel că americanii se uită prea mult la seriale americane cu polițiști la fel de americani și că ar trebui să mute antena și spre realitate.

Există și vești bune legate de Rio 2016: audiențele TV se mențin la aceleași cote înregistrate la Londra, beneficiind probabil de faptul că pentru locuitorii multor țări din America de Sud Olimpiada este un motiv bun de a uita de foame. Cam ca la noi, de altfel. Conform statisticilor organizatorilor, cel puțin 3.6 miliarde de oameni au urmărit măcar un minut al întrecerilor de la Rio, ceea ce ne face să concluzionăm că cealaltă jumătate de Planetă nu prinde TVR. Există, totuși, bătăi serioase de cap legate de Jocurile Paralimpice, care ar trebui să se desfășoare după încheierea celor Olimpice: s-au vândut abia 10% dintre bilete, iar Comitetul Paralimpic Internațional nu prea are banii cu care ar trebui să aducă echipele la Rio. Eu zic să-l elibereze cât mai repede pe Patrick Hickey, rezolvă el cu biletele și cu banii.

Dar organizarea Jocurilor Olimpice nu va mai fi o problemă peste 70 de ani, atunci când doar 8 orașe din afara Europei vor mai îndeplini condițiile climatice necesare pentru a putea să le ofere sportivilor temperaturi digerabile. În ritmul actual, Încălzirea Globală va duce la orașe din ce în ce mai fierbinți la propriu, iar o mare parte dintre metropolele care au candidat sau candidează încă la organizarea Jocurilor din 2020 și 2024 (Istanbul, Paris, Roma, Madrid sau Budapesta) vor fi excluse de la ieșirea la tablă încă dinainte să poată să ridice mâna-n bancă. Mai mult, analiza Universității Berkeley din California arată că în secolul următor doar patru orașe din Emisfera Nordică vor avea condițiile necesare pentru ca maratoniștii să poată să parcurgă cei 42 de kilometri fără să se transforme în roșii uscate în propriul ulei: Edinburgh, Glasgow, Dublin și Belfast.

Noi încă sperăm ca epocile astea să nu ne prindă cu Drăgulescu la sărituri și cu Ponor pe bârnă doar pentru că în galantar nu mai intră marfă nouă.

ROMÂNIA LA RIO: MEDALII ȘI MAȘINI

• AUR (1): Câte un Renault Kadjar Olimpic pentru fiecare medaliat din partea Renault România
  Ana-Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman, Loredana Dinu (Spadă feminin).
• ARGINT (1): Câte un Renault Captur Olimpic pentru fiecare medaliat din partea Renault România
  Horia Tecău și Florin Mergea (Tenis dublu masculin).
• BRONZ (2): Câte un Renault Clio Olimpic pentru fiecare medaliat din partea Renault România
  Gabriel Sâncrăian (Haltere 85 kg)
  Laura Oprea, Andreea Boghian, Roxana Cogianu, Mădălina Bereș, Ioana Strungaru, Mihaela Petrilă, Adelina Cojocariu, Iuliana Popa, Daniela Druncea (Canotaj 8+1)

ROMÂNIA LA RIO (joi, 18 august 2016)

• ATLETISM
  Andrei Gag este singurul român care intră în competiții astăzi la Rio. Calificările la aruncarea greutății vor avea loc începând de la ora 15:55.

Mircea Meșter

A jucat fotbal 12 ani doar pentru a avea pe ce să dea vina ulterior pentru că s-a îngrășat. Acum joacă tenis la nivelul tălpii de șlap. Mare fan al tuturor echipelor defuncte din România, deci mizați pe el pentru o analiză obiectivă, pentru că practic nu are ce să mai piardă. În cealaltă viață e jurnalist auto și-i stresează pe toți obligându-i să-și lege centurile de siguranță.