Doi ani la rând să lovești cu degetul mic de la piciorul stâng același obiect de mobilier? E karma. Tsitsi are cui se plânge din cauza echimozelor, împăcarea cu Badosa fiind de notorietate.

Și acum o să ne prefacem toți că sfârșitul lumii nu s-a întâmplat și că ne putem uita în continuare la Paris ca în ultimele decenii.

Dar pictura lui Rafael pe zgură ne va lipsi și nu

Pe lângă faptul că-s renumiți pentru performanțele de vârf la capitolul programări ale meciurilor, fiind în stare să ducă campioanele de la Paris să joacă în Muzeul de Științe Naturale,

Observ o ușoară condescendență când vine vorba de meciurile Igăi Swiatek, pe care lumea-i supărată nevoie mare pentru că are tupeul de a nu zâmbi atunci când dezafectează construcțiile

Zi ca de sferturi de finală pe praful parizian, cu doar câteva tarabe deschise. Ca la serbările orașului Făurei. Mai o căciulă de blană, deși intrăm în prima lună de vară, mai o colecție

Iată de ce avem pe masă roșii importate din Franța! Ca să nu-mi aduc aminte și de niscaiva fructe. N-o să fac mare tam-tam că prin anii '90 îmbucam smochine pe lângă Vaslui. Memories…