Bătrânul crocodil din pieptul sârbului s-a trezit dis-de-dimineață și avea chef de bârfă. Gossip e la fete, aici era discuție de bărbați trecuți de o anumită vârstă. Masticația reptilei se mai ține în doi dinți, și aceia par puși, dar șuieratul încă îi e inteligibil:
– Ce facem, boss, mai jucăm și astăzi? Impresia era la ultimele meciuri că nu te mai bazezi pe toate cele patru picioare… Iertare, defect anatomic pe care încă nu mi-l explic. Ai adunat atâtea la viața ta cu numai două membre inferioare, trebuie să suferi mult din cauza asta. Ca să n-o mai lungim, băgăm și cu Sinner sau îl lăsăm să te prepare iute și bine? Ce naiba, ai scos și sufletul din mine ieri. Dacă se ajungea în decisiv, mă transferam la raionul de poșete și portofele, iraționalule!
Cu bandajul pe piciorul drept, Nole și-a ignorat mascota din dreptul atriilor și ventriculelor și a dat drumul la încălzire. La ieșirea în arenă, îl conectase energetic tribuna. Tare de tot. E greu și la Belgrad să trăiască o asemenea atmosferă, atât de topiți sunt chinezii după 諾瓦克·德約科維奇. I-am pictat numele și prenumele în limba tradițională care e nițel diferită de dialectul Wu, vorbit și în regiunea Shanghaiului. Scrie în cărți asta, n-am făcut meditații la chineză când eram mic. Fac parte din generația cu cheia de gât, abia aveam timp să mă întorc la domiciliu după cozile cu anii la lapte și pâine.
De partea cealaltă, Jannik, taciturn, cu două-trei aplauze acumulate în drum spre propria băncuță, își făcea calcule. Avea doar trei victorii în meciurile directe, față de cele cinci ale lui Djokovic. Nu-l bați azi și nu-l bați mâine, se varsă Biblia tenisului, o să rămâi cu palmares inferior. De ca și cum până în 2040, când s-ar putea retrage și impecabila fosilă din fosta Iugoslavie, n-ar mai avea ocazii de a-l prinde și de a-i fura pensia. Părea totuși că Nole va izbuti să frângă ditamai tinerețea cu box-office. La 5-4 în primul set, a avut 30-0 pe serviciul italianului și pregătea un salt de războinic. Un clasic “idemooo”.
S-ar fi sesizat autoritatea de integritate a faunei. De ce e insul cu șapcă numero uno, s-a umblat pe undeva, a primit răspunsurile pe sub mână înainte de concurs? Nu. Sinner s-a așezat în teniși și a folosit o variantă de serviciu care ar merita nume special. Ca uraganele și cicloanele cu care ne-am obișnuit deja să trăim. 5-5, iar departajarea s-a făcut în tiebreak, acolo unde cuțitele taie și segmente de beton armat. 7-4 pentru peninsularul care știa că faimosul adversar abia se mai ține în fasung. A doua manșă a fost doar validarea locului din clasament al simpaticului antipatic. Din înaltul tribunei se uita – discret, cum îl știm de la ultima glaciațiune – Roger Federer. Ceva se întâmplă, prea s-au adunat cu toții în prime-time. Legendele refuză extincția. Sau măcar îi dau cu parfum.
Vrei să primești notificare cu fiecare cronică în momentul publicării?
Cronicile de la Beijing, Shanghai și Wuhan îți sunt oferite de 2Performant.
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.