Luni, pe la prânz, Dumnezeu n-a avut chef de tenis. Venea și El după un weekend încărcat, cu diverse trebi administrative și cu invitați nepoftiți pe care i-a trimis direct la subsol.
– Ce căutați, frate, nu știți că a intrat Jupiter în Berbec? E cu oportunități pe plan relațional, sentimental, familial și profesional. Voi nu citiți horoscopul la cafea? Hai, ciao, că m-ați scos din pepeni!
Capricios, ca bugetarul, oricum nu te poți certa cu providența. Când i-ai reproșat ultima dată doamnei de la ghișeu că nu stă țeapănă la pupitru, cu toate că se întindea coada pe trei rânduri? “Nu e bine, te ia la ochi”, spune înțelepciunea populară. Așa și cu Jupânul. El a ales să dea ploaie la Paris. Două ore, cât să-și facă somnul de veșnicie.
Supușii au așteptat cu îndărătnicia lui Bugs Bunny, de ca și cum în ecuația asta tot Cel de Sus s-ar face vinovat. La Roland-Garros, dacă n-ar exista noul capac retractabil de pe Philippe Chatrier, nu s-ar putea reedita reclama cu distinsa irascibilă care, “dacă mai vede o reclamă, se urcă pe acoperiș”.
A doua zi de tenis din capitala Franței nu s-a terminat, căci iarăși s-au deschis umbrelele. Iar Irina Begu, în duel cu Shirley Temple de Italia, Keys, Gasquet și alți sportivi veniți grămadă la fascinantul turneu parizian au lăsat oala pe foc. Pățăști. Ca pe vremea lui Nea Nicu, și atunci se oprea gazul, nu doar acum în Finlanda.
E copleșitor, dar și frumos să bați la clapele laptopului după o zi plină, simți dâre de zgură și pe ochi, pe obraji. I hate my job.
Cinstit, ca George Constanza în Seinfeld, mi-am confecționat replică de agățat în caz că voi fi întrebat cu ce mă ocup:
– Guess what, baby, scriu cronici la Meșter.
ACESTE CRONICI ÎȚI SUNT OFERITE DE:
Victoria Azarenka – Ana Bogdan 6-7, 7-6, 6-2
Trei ore de joc efectiv și două de pauză, din cauza torențialei care a trimis fetele de cabine, atât a durat emoția completă oferită de jocul Anei cu bielorusa Victoria. Dacă ar exista vreun retailer care să pună pe tavă un asemenea produs, cu înțepături pozitive la inimă, cu gheara de la final care se înșurubează în gât de ciudă, dar numai în varianta demonstrativă, cu urcușurile și coborâșurile de adrenalină, și-ar asigura la infinit prezența pe piață. A fost funny și meciul lui Nadal cu Asterix de Australia, însă niciodată nu intri la o comedie având așteptările unor chingi de film psihologic.
La Ana Bogdan cu Azarenka eram pregătit ca pentru un thriller de dimensiuni standard, dar la un moment dat s-a transformat în reality show schițat parcă de Tarantino. Oximoron, iertare, însă parcă-i vedeam rânjetul prin colțurile terenului. După fiecare lovitură de rever a româncei, luam dicționarul la răsfoit pentru acel titlu pe care prahoveanca din Sinaia îl merita. După 1-4 și 2-5 în primul set, simpatica noastră fiară s-a împăcat cu ideea că mai mult de o bătaie zdravănă din partea unei zdrahoance cu privire fixă n-are ce să pățească. Ne luase de martori: dacă i-ar fi dat rău, ne-am fi înscris la cuvânt și am fi mers cu toții în instanță.
– Da, domnule judecător, trebuie să dea mai cu milă, bullyingul în HD e probă de exhibiționism.
Break-ul semnat de Bogdan în momentul în care Victoria se pregătea de aplauzele adjudecării primului set a fost un succes de etapă. Lovitura care a întors manșa în intersecție a venit în game-ul următor: la 0-30, când bielorusa era gata să scrijelească pe garduri Victoria + Setul 1 = Love, Ana a expediat trei servicii care au cules doar un retur de rumeguș. Cum a răspuns Azarenka? Exact ca meseriașul care mi-a pus gresia pe terasă. În vara asta sunt nevoit s-o schimb și, culmea, individul are pretenția să-l salut în continuare.
Anuța venea din spate și căra revere cu nemiluita, spre stupefacția favoritei. Dacă ar fi fi avut peste 50 de ani, aș fi acuzat-o pe a noastră că a fost titulară la mineriadele din anii ’90. Lămpașul și funinginea de pe frunte îi mai lipseau, atât de mult se implicase într-o ciomăgeală care părea pierdută la 5-2. S-a făcut 5 egal, apoi s-a rupt și granița tiebreak-ului, acolo unde Vika a livrat o acoladă de mare efect pentru 2-0. Ana a întors la 3-2 și a plecat ca pe sanie pe o minge care bascula o remorcă de zgură în favoarea incomodei partenere de întrecere: 3-6, iar mingi de set cât pentru întreaga familie.
Bogdan a rămas, însă, bărbată. Până și racheta i s-a încruntat, ca și cum nu mai văzuse combativitate în întreaga-i viață de produs consumabil, și s-a făcut 7-6 pentru româncă. N-a profitat de prima ocazie de a închide, dar n-a mai ratat-o pe a doua. Serviciu precis, retur așa și-așa al Victoriei și croșeu de backhand care a trimis-o la vestiare pe blonda din Minsk. A și plâns preț de secunde bune, apoi și-a acoperit mansarda cu un prosop. La noi, în Moldova, acestui exercițiu enervant i se spune paparudă. A instigat norii la ploaie, la 3-3 în setul 2 făcându-se liniște.
După două ore, la semnul văzduhului, fetele s-au întors la fel de bine înșurubate în filosofia meciului, Azarenka a împins pentru un epuizant 5-4, a fost iarăși ajunsă din urmă și ne-a plecat euforia în munți. Ana s-a învârtit de o minge de break la 5-5, reverul extraordinar i-a parcat o bilă cu păr în stânga și s-a făcut 6-5 pentru a noastră. Azarenka urma să fie fugărită de stewarzi: ce caută spectatorii pe teren, mai ales la un Grand Slam?
Se cerea lucrul cel mai simplu, serviciul pentru victoria fără majusculă. De la mine, din fotoliu, așa s-a văzut, dar returul planturos al sportivei care simțea cum îi pleacă trenul din gară ne-a despăducheat bucuria incipientă. Aza a făcut break la 15, în tiebreak a scos și din rigolă și s-a impus cu 7-1 în fața Anei. În decisiv, nici norocul n-a mai fost de partea noastră: scurtele se cuibăreau în fileu, diagonalele fotografiau tușa și aterizau după ea, în vreme ce forța puternicei bieloruse rămăsese un argument important în ecuație. 6-2 și nu putem uita binefacerea cu taxă inversă din coada setului secund. Nu plânge, Ană, m-ai și ne-ai inspirat!
Jordan Thompson – Rafael Nadal 2-6, 2-6, 2-6
N-o să vă vină să credeți, dar australianul cu mustață de filme neserioase chiar a crezut că-i poate pune piedică lui Rafa. În loc să aplaude, așa cum ar fi trebuit să-i dicteze subconștientul și bunul-simț, după fiecare schimb mai lung de mingi, al maică-sii de la Antipozi dădea cu racheta de pământ. A vorbit și singur ca CTP, când e invitat în emisiuni în care moderatorul nu-i face față, s-a schimonosit și n-a renunțat nici în ruptul capului la șapca luată de la second-hand. O mai avea și trântită cu cozorocul la spate, situație flagrantă pe care dress code-ul unui Mare Turneu o poate scoate în afara legii. Aici nici spaniolul nu pășea pe cărări sigure, bentița care-i acoperă chelia aflată în al doilea pătrar fiind de-un kitsch înduioșător.
Schimbul meciului s-a întâmplat la 2-2, în setul trei, cu Thompson nervos de ca și cum ar fi ratat trofeul. A fost expediat la domiciliu după ore, cu toate că eu, în locul său, aș mai zăbovi prin Paris măcar să mă tund. Nu-i stau bine cârlionții ăia care-i atârnă pe la urechi ca maimuțele în baobab. E destul că se afișează cu mustața de Sigismund Báthory. Sau de Asterix, cum scriam în preambul.
Diane Parry – Barbora Krejcikova 1-6, 6-2, 6-3
Întrebare încuietoare: cine a câștigat RG-ul în 2021? Fără acest clue, n-ar fi știut mai nimeni că Barbora a zbughit-o cu strachina în vara anului trecut. Și ea pare să fi uitat acest detaliu, altfel n-ar fi luat-o pe cocoașă de la o franțuzoaică de 19 ani care nu s-a panicat după 1-6 și 0-2 în manșa a doua.
Krejcikova dăduse drumul la câini și a înfiletat cornul în pernă: când s-a trezit, Diane juca țonțoroiul prin visul său, serviciul îi scârțâia de-i jeleau balamalele, iar erorile din atac erau Natura 2.0. Hal de campioni, nene, își combină catrafusele din turul întâi! Nimic nu mai e ca pe timpurile noastre.
Iga Swiatek – Lesia Tsurenko 6-2, 6-0
Să nu greșești mare lucru, să ai procentaj mai bun decât adversara la eficiența primului serviciu, dar să bagi în buzunar doar două game-uri în nici măcar o oră de reprezentație. Asta a făcut Lesia cu numărul 1 mondial, un roboțel care zâmbește gingaș și care râde cu tine și după ce te bandajează. Cu erori neforțate mai puține decât poloneza, cifre neverosimile, ucraineanca a rămas în spatele clasei după ce Iga a compostat-o cu 20 de lovituri câștigătoare. Și fără niciun as!
Novak Djokovic – Yoshihito Nishioka 6-3, 6-1, 6-0
Inocența niponului, reziliența acestuia, că tot e termen la modă, sunt calități care l-au făcut pe Nole să-l aplaude deseori. Și, da, se poate să iei 4 în teză după ce te-ai dat peste cap pentru a împușca un 10. Pur și simplu, subiectivismul profesorului ți-a prăjit speranțele: ai scris cel mai mult din clasă, te-ai și inspirat de la colegele deopotrivă zeloase și silitoare. N-ai picat pe subiect, dacă știți eufemismul. Vii la toamnă, Yoshihito.
Ce-i poți reproșa băiatului din Japonia cu picioare de fotbalist care intră la creație? Nishioka a prestat incredibil, ținându-se de sârb ca depresia de prospectul cutiei de Xanax. Îmbrăcat într-un tricou parcă subtilizat din vestiarul lui Dinamo, aducând și cu Dănciulescu în zilele nefaste, Djoko s-a întrebuințat serios. Împlinise cu o zi înainte 35 de ani, poate acest aspect i-a salvat seara. Dacă ar fi intrat pe vârfuri cu agreabilul sportiv de pe locul 99, ar fi putut patina spre 5 seturi.
Niponul i-a servit trei ași într-un game lui Novak. Pentru că poate, ca să parafrazez o nestemată din mediul politic românesc al ultimilor cinci ani. Ce naiba m-o fi apucat să pomenesc amploaiați la stat?
Linda Noskova – Emma Răducanu 7-6, 5-7, 1-6
Numărul 184 mondial, o cehoaică de 17 ani care anul trecut a câștigat Roland-Garros-ul la tineret-speranțe, i-a dat de furcă Emmei, cu un prim set luat pe ușa din față. Pe timp de zi, cu lumina aprinsă și mulți curioși pe margine. De la 2-4, Noskova a făcut 5-4, a ajuns în tiebreak și i-a dat extemporal face to face britanicei de extracție româno-chineză. Nici a doua rundă n-a fost floare la ureche pentru Răducanu, mai ales după un break la zero care ducea scorul la 4-3 pentru necunoscuta din suburbiile Pragăi. Câștigătoarea de la US Open a pus repede de-un rebreak, și-a echilibrat funcțiile vitale ale jocului, iar în ultimul set doar și-a curățat pușca.
Cam la fel s-a distrat și Bianca Andreescu, prinsă într-un duel cu o belgiancă, Bonaventure, situată pe poziția 168: 3-6, 7-5, 6-0. Cum ar veni, a fost o zi bună pentru românce, dar scoruri strânse pentru canadieni și britanici.
N-a făcut sport de performanță, cu toate că l-a dus cineva de mânuță pe un teren, luându-l imediat de cealaltă mânuță. Evident, ca să-l parcheze acasă. Ar fi fost împotriva firii să spui peste ani "Dănuț a reușit un hattrick", să fim cinstiți, nimeni nu și-ar fi cumpărat un tricou oficial al echipei favorite pe care să scrie Dănuț. Ce i-a mai rămas? Mânuțele îl ajută să dea exterioare literare și no-look-phrases. Face și radio, e util în felul lui.