Calul de Bondar nu se caută la dinți

---

E ceva în spiritul și atitudinea lui Jaq care te face să te întrebi de ce fata noastră nu e cocoțată undeva prin vârful clasamentului  WTA. De ce nu rupe norii, de ce nu se păruiește de la egal la egal cu balaurii din top 20? Nu de alta, dar varianta bună a lui Jaq, cea cu zvâc teribil și diversitate fatală în lovituri, e capabilă să planteze confuzie și neîncredere în mintea oricărei adversare.

Culmea, deși rezultatele recente nu anunțau o Jaq în formă grozavă, româncei i-a priit din plin aerul încărcat de China. În primul set, a noastră a măturat cu Anna Bondar mai ceva ca doamnele din instituții care te invită, cu politețe aproximativă, să te urci pe pereți după ce-au curățat lună podeaua. Nici nu vreau să-mi imaginez ce-a fost în sufletul unguroaicei, care admira pasiv cum Jaq a noastră ară terenul ca un titirez.

Românca nu doar că a fost peste tot, dar a avut și precizia unui chirurg autentic, neitalian, în execuții, cu mingi îngropate în zone pe care sărmana Bondar abia le cuprindea cu privirea. Un 6-1 aproape de perfecțiune pentru Jaq, care a dat senzația că a tras aer în piept și nici măcar nu a apucat să mai expire. O treabă bine făcută, vorba primilor oameni în stat, îndeplinită și-n timp record, cât să-i impresioneze și pe localnicii pasionați de productivitate.

Setul al doilea a coborât-o pe Jaq din nou printre pământeni, prilej pentru Bondar să joace și ea, ca să nu rămână cu necazul de a bate drumul degeaba până la Beijing. Fără să mai pară un Hummer care parchează fără milă într-un Lăstun fără volan și parbriz, a noastră a păstrat totuși frâiele meciului. Sigur, impresia generală a fost de echilibru, dar asta și pentru că Jaq ridicase ștacheta până la cer în primul act.

Românca s-a detașat în al cincilea game din set, când și-a procurat un break care părea să îi ofere un final de meci relaxat. Doar că circuitul naturii în WTA nu-i atât de simplu. Să închizi un meci la 5-4, pe propriul serviciu, e mereu chestiune cu schepsis. Anna a scormonit în bagajul cu lovituri și-a recuperat cumva break-ul fix când românca își plănuia a doua parte a zilei la Beijing. Setul s-a prelungit până în tiebreak, unde cele două au ținut aproape una de alta.

Deznodământul a venit când jucătoarea din Szeghalom a avut un flashback din primul set. A cuprins-o din nou sentimentul apăsător că nu contează în meci și, la 6-5 pentru Jaq, a executat o minunăție de dublă greșeală. Succes fără dubii, până la urmă, pentru a noastră, care acum o așteaptă la cotitură pe Barbora Krejčíková. Iar ca să-i facă de petrecanie cehoaicei nu-i trebuie marea cu degetul, ci doar să joace și să existe precum în primul set de astăzi.

---

Vrei să primești notificare cu fiecare cronică în momentul publicării?

---

---

Cronicile de la Beijing, Shanghai și Wuhan îți sunt oferite de 2Performant.

---

Irina Begu – Yexin Ma: 1-6, 6-4, 6-1

Speriate de obligativitatea muncii și orez împărțit frățește pentru tot poporul, câteva favorite de la Beijing au zis pas la spartul târgului, când organizatorii erau deja în trafic spre aeroport ca să le întâmpine. Chinezii nu s-au pierdut cu firea și-au făcut ce fac de când lumea și pământul. Au înlocuit produsele originale cu unele locale, aparent low cost, dar îndeajuns de iscusit fabricate cât să-ți faci treaba cu ele. De aici abundența de chinezoaice în primul tur.

Irina Begu, pe care escapada în Asia a prins-o cu piciorul înfipt în pedala de accelerație, a dat și ea peste o localnică. Ma Yexin pe numele dânsei, o jucătoare de-un metru și un scăunel de copii înălțime, de loc din Foshan. 25 de primăveri pentru distinsa Ma, insuficiente ca să prindă până acum loc pe tabloul principal al unui Grand Slam.

A noastră are munca drept hobby de când se știe, dar cu chinezoaicele e greu până și în domeniul ăsta. Aparent o rivală banală pe hârtie, Yexin a făcut cinste zicalei cu socotelile de acasă care nu merg mână-n mână cu cele din târg. Disciplinată și îndeajuns de prietenă cu racheta de tenis, Ma a avut-o în buzunar pe a noastră mai bine de un set și jumătate.

Begu a pornit prost, cu două duble greșeli în primul game și serviciul cedat. Românca a mișcat tabela abia în al treilea game, capturat la 0, dar i-a mai luat aproape o oră să se trezească de tot și să se acomodeze cu fusul orar. Un prim set pierdut la unu de Irina, care a plecat capul și la figurat, și la propriu, lăsând impresia că a greșit până și încălțările când a plecat de la hotel spre arenă. Cu mișcări greoaie, în stilul Lukaku, Begu n-a fost capabilă să acopere terenul, ca și cum neisprăvitul i-ar fi venit mare.

Urcușul Irinei a pornit din al șaptelea game al setului doi. Cu un break în urmă, românca și-a adunat toate gândurile pozitive laolaltă cu puterile și a dat drumul la revenire. Una construită, bineînțeles, pe fundația a și mai multă muncă. Begu s-a cățărat la 5-4, unde a salvat două mingi de break, iar de acolo și-a pulverizat adversara, până la urmă călită în turnee anonime prin Sri Lanka, Tunisia sau Thailanda, unde câștigătoarele primesc un cec cât să acopere camera de cazare la două stele.

Copleșită de siguranța și încrederea izvorâte din brațul ferm al Irinei, Ma Yexin a început să dea rateuri. Știm cum se întâmplă la marfa de tipul ăsta, te lasă inopinat un buton sau bateria cu totul. Chinezoaica n-a mai făcut legământ cu terenul de acasă, a nimerit și fileul, a ochit bine și autul, iar Irina a sprintat spre o victorie care părea improbabilă în primul set. Urmează Mirra Andreeva pentru a noastră, adică meci greu, cu o rivală de alt nivel și rezultat complicat de prezis. Meci în care Irina Begu sigur o să muncească.

Sijia Wei – Gabriela Ruse: 6-4, 7-6

„Bine ați venit la Beijing! Înainte de orice, vă prezentăm această localnică proletară. Ca să vă jucați cu fetele mari, prima oară trebuie să o răpuneți pe dânsa”. Pe acest calapod, ca un control de rutină al pașaportului, s-a desfășurat primirea la Openul din China.

Din smocul plin cu chinezoaice, lui Gabi Ruse i-a picat Sijia Wei, o puștoaică de 20 de ani care s-ar fi calificat drept copil de mingi la acest eveniment, dacă organizatorii nu ar fi făcut pe Moș Crăciun să-i înmâneze un wildcard. Cu brațele înțesate de bandaje, dovadă a antrenamentelor socialiste pe care le execută întru măreție sportivă, Wei s-a prezentat cu cheful acela tineresc de a răzbi, de a-ți face loc la o masă mai acătări.

De partea noastră a fileului, Gabriela Ruse s-a luptat nu doar cu avântul muncitoresc al domnișoarei Sijia, ci și cu propriul complex în fața jucătoarelor mai tinere și aparent pierdute prin voltatila ierarhie WTA. Românca a dat impresia că e relativ concentrată, relativ în formă, ba relativ știe și ce are de făcut. Și tot pachetul ăsta aproximativ n-a fost îndeajuns pentru o victorie și un bilet la meciul cu mai cunoscuta Beatriz Haddad Maia.

În ciuda eșecului, au existat câteva nuanțe în jocul lui Gabi. Dacă în primul set a lăsat tupeul la vestiare și nu s-a împotrivit câtuși de puțin dominației chinezoaicei, în al doilea act a preluat ea inițiativa. Ba a fost și la un vârf de rachetă distanță să trimită jocul în decisiv. N-a izbutit, cu toate că a avut un break avans până spre final și a îngropat și două mingi de set.

Sijia Wei, în bunul spirit al locului, a tras de ea ca și cum ar fi fost strunită de „Magiun” Barbu și până la urmă a găsit resurse de a se agăța de româncă. În tiebreak, după ce a risipit și ultimul glonț de pe țeavă, la 6-5, Gabi Ruse s-a predat mai tenacei sale adversare. Înfrângere greu de gestionat, una care îți răscolește emoțiile, te face să-ți rozi unghiile și să-ți chestionezi principiile. Partea bună e că timpul încă are răbdare cu a noastră.

---